Dacă Statele Unite ar decide să adopte un rol activ în războiul separastist din estul Ucrainei, prin trimiterea de armament trupelor ucrainene, NATO şi SUAs-ar vedea puse în faţa unui conflict armat internaţional cu Rusia, se arată într-o analiză din The Guardian. Într-un asemenea scenariu, Republica Moldova ar fi printre primele teatre de operaţiuni militare ale lui Vladimir Putin, mai notează cotidianul britanic.
În cazul unei implicări a Statelor Unite, judecând după ultimele evenimente, există o mare probabilitate ca Vladimir Putin să ridice mizele jocului, printr-o intervenţie militară la scară înaltă în Ucraina şi printr-o „reînnoire” a ocupaţiei teritoriale separatiste din Republica Moldova, în regiunea transnistreană, subliniază The Guardian.
Nici Ţările Baltice sau Georgia, victima din 2008 a Rusiei pe lista conflictelor îngheţate, nu vor fi scutite de iminenţa unor invazii militare de anvergură ale ruşilor. De asemenea, o internaţionalizare a problemei ucrainene ar putea duce şi la periclitarea zonei strategice dintre Polonia şi Lituania, enclava rusă din Kaliningrad, unde Rusia şi-ar putea plasa rachete nucleare de croazieră, punctează cotidianul britanic.
În războiul separatist din estul Ucrainei, regiunea transnistreană reprezintă unul dintre furnizorii principali de mercenari specializaţi în tehnici teroriste ale actualei puteri de la Kremlin, afirma recent, într-o analiză din Foreign Affairs, Taras Kuzio, specialist britanic în probleme de securitate, economie şi politică ucraineană.
“Formarea teroriştilor are loc la centrele de coordonare Novaia Rus (Noua Rusie – n.r.) din oraşele ruseşti Belgorod, Tambov, Taganrog şi Rostov; în zona transnistreană de conflict îngheţat din Moldova (Republica Moldova – n.r.); şi în portul Sevastopol din Crimeea, unde se află staţionată Flota Mării Negre. Teroriştii capturaţi din grupul Svat, care au activat în regiunea Mariupol, au mărturisit că au participat în taberele de antrenament din Sevastopol. Acolo, spun ei, au fost învăţaţi cum să construiască bombe, cum să poarte războaie urbane de gherilă şi cum să efectueze operaţiuni de recunoaştere şi de colectare de informaţii în spatele liniilor inamice”, nota specialistul britanic.
Potrivit lui Taras Kuzio, serviciul rus de informaţii, GRU, şi serviciul de securitate federală al Rusiei, FSB, se ocupă de antrenarea teroriştilor.
La această oră, autorităţile de la Kiev şi-au poziţionat 1.000 de militari ai trupelor naţionale ucrainene la graniţa cu Republica Moldova, pe segmentul de frontieră cu regiunea transnistreană, la Cuciurgan, oraşul Dnestrovsk, informează Kyiv Post. Trupele ucrainene vor sprijini poliţiştii de frontieră în probleme de securitate.
Pe 30 ianuarie, NATO a anunțat că va desfășura unități de mici dimensiuni în șase țări din estul Europei – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria – pentru a ajuta la coordonarea forței create ca reacție la acțiunile Rusiei din Ucraina.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a precizat, într-o conferință de presă la Bruxelles, că unitățile vor fi primele de acest tip în cele șase țări.
La reuniunea programată pe 5 februarie, miniștrii apărării din cele 28 de state membre NATO vor discuta despre noua forță de reacție, care poate interveni rapid în orice punct sensibil din Europa.
Secretarul general al NATO a declarat că țările care vor oferi cele câteva mii de militari ce vor fi pregătiți a fi desfășurați ar urma să fie anunțate săptămâna viitoare. Norvegia, Germania și Olanda sunt pregătite să contribuie. Fiecare unitate va cuprinde, însă, numai câteva zeci de militari, potrivit lui Stoltenberg. Unitățile vor programa și pregăti exerciții militare și vor oferi servicii de comandă și control pentru orice întăriri de care noua forță de reacție ar avea nevoie.
„Vor avea un rol cheie, deoarece vor reprezenta legătura între forțele naționale și forțele NATO. Vor face planuri, vor organiza exerciții, pentru a oferi unele elemente-cheie de comandă pentru întăriri”, a precizat Jens Stoltenberg.
Forțele NATO au desfășurat circa 200 de exerciții militare în 2014, iar Stoltenberg a promis că acestea vor continua, în contextul în care Alianța se adaptează la prezența tot mai mare a avioanelor de război rusești în spațiul aerian european. NATO a interceptat anul trecut peste 400 de avioane militare rusești.
Comandantul militar al NATO şi oficiali ai administraţiei americane au în vedere să susţină trimiterea de armament defensiv forţelor ucrainene care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei.
Preşedintele Barack Obama nu a luat încă decizia de a trimite „ajutor letal”.
Comandantul şef al NATO, generalul american Philip Breedlove, este favorabil trimiterii de arme defensive forţelor ucrainene, iar secretarul de Stat este deschis la discuţii, potrivit New York Times.
SUA au acuzat Rusia că desfăşoară un război indirect în Ucraina, însă au exclus până în prezent furnizarea de arme autorităţilor de la Kiev.
Ajutorul neletal pe care Casa Albă îl are în vedere include veste antiglonţ, echipament medical şi radare pentru detectarea tirurilor de mortier.
„Deşi rămânem concentraţi pe căutarea unei soluţii prin mijloace diplomatice, evaluăm fără încetare alte opinii pentru a crea un spaţiu pentru o soluţie negociată la această criză”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului naţional de securitate, Bernadette Meehan.
