Atmosferă încordată la graniţa dintre Republica Moldova şi Ucraina, în regiunea transnistreană, unde geniştii din Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) desfăşoară exerciţii militare. Exerciţiile geniştilor au loc concomitent cu reuniunea miniştrilor de apărare, programată astăzi, din cele 28 de state membre NATO, care vor discuta despre noua forță de reacție euro-atlantică ce poate interveni rapid în orice punct sensibil din Europa.
Ucraina deja şi-a întărit securitatea frontierei cu Republica Moldova, pe segmentul frontalier de 411 km cu regiunea transnistreană, unde şi-a poziţionat zilele trecute un contingent de 1.000 de militari ai Gărzii Naţionale, la Cuciurgan, punct strategic al regimului separatist pro-rus de la Tiraspol, în oraşul Dnestrovsk. Trupele ucrainene vor sprijini poliţiştii de frontieră în probleme de securitate.
„Geniştii ruşi din Transnistria învaţă să instaleze şi să camufleze dispozitive explozive, să construiască fortificaţii şi bariere inginereşti şi adăposturi pentru personal şi echipamente”, informează presa din regiunea transnistreană.
GOTR, grup operativ creat pe 1 iulie 1995, activează în baza fostei Armate a 14-a a Rusiei.
“O problemă mai puţin vizibilă”
Alexei Fenenko, specialist rus în probleme de securitate, nota recent, într-o analiză pe portalul Russia Direct, că există o mare tentaţie în planul revizionist al lui Vladimir Putin în spaţiul ex-sovietic de a rezolva problema regiunii transnistrene a Republicii Moldova prin mijloace militare. „O problemă mai puţin vizibilă, dar nu mai puţin periculoasă, o reprezintă Transnistria (regiunea transnistreană – n.r.). Rusia nu are conexiuni terestre sau maritime cu Armata a 14-a, staţionată pe plan local. În cazul Moldovei (Republica Moldova – n.r.) şi al Ucrainei există tentaţia de a rezolva problema Transnistriei prin mijloace miltiare”, explica Fenenko, adăugând că un asemenea scenariu ar putea atrage şi România în conflict, stat membru NATO.
Acelaşi semnal de alarmă l-au tras recent şi jurnaliştii cotidianului britanic The Guardian, aducând în disucţie însă alte date ale problemei. The Guardian avertizează asupra posibilelor consecinţe ale implicării Statelor Unite în războiul separatist pro-rus din estul Ucrainei. Dacă SUA ar decide să adopte un rol activ în Ucraina, prin trimiterea de armament trupelor ucrainene, NATO şi Statele Unite s-ar vedea puse în faţa unui conflict armat internaţional cu Rusia, caz în care, subliniază cotidianul, Republica Moldova ar fi printre primele teatre de operaţiuni militare ale lui Vladimir Putin. Judecând după ultimele evenimente, există o mare probabilitate ca Vladimir Putin să ridice mizele jocului, printr-o intervenţie militară la scară înaltă în Ucraina şi printr-o „reînnoire” a ocupaţiei teritoriale separatiste din Republica Moldova, în regiunea transnistreană, subliniază The Guardian.
“Nu este simplu ca Putin să livreze mercenari şi arme”
De cealaltă parte, serviciul ucrainean de informatii, SBU, prin vocea șefului adjunct, Viktor Yahun, consideră că regiunea transnistreană nu caută o escaladare a conflictului cu Ucraina. Yahun a declarat pentru Canal 5 din Ucraina că se află în legătură cu reprezentanți oficiali și informali de la Chișinău și Tiraspol și că potrivit informațiilor oferite de aceștia, separatiștii din regiunea transnistreană nu sunt interesați de o înrăutățire a relațiilor cu Ucraina. Şi consilierul din cadrul Ministerului de Interne de la Kiev, Anton Gerashchenko, este de părere că o agresiune din partea regiunii transnistrene este imposibilă, atât din motive militare, cât și economice și că numărul militarilor ruși, 1500-2000, este insuficient pentru un atac. Totodată, Gerashchencko amintește că Tiraspolul are relații comerciale cu Kievul și că locuitorii regiunii sunt interesați ,,de comerț, nu de război”. ,,Nu este atât de simplu ca Putin să livreze mercenari și arme în Transnistria, este o zonă închisă, înconjurată”, a precizat consilierul.
Structură paralelă de comandament
Douglas Lute, ambasadorul american la NATO, a declarat ieri că militari ruşi activează într-o structură paralelă de comandament şi folosesc echipamente militare sofisticate în estul Ucrainei. „În august, am văzut o intervenţie rusă la nivel maxim, am văzut batalioane ruseşti desfăşurate în mod coerent în Ucraina. Nu credem că o nouă intervenţie de o asemenea amploare mai poate fi iminentă”, a afirmat Lute, citat de Le Figaro. Declaraţia ambasadorului american al NATO este, însă, în contradicţie cu cea a preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, care afirma luna trecută că peste 9.000 de soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi pe teritoriul ţării sale.
Diplomatului american spune că membri ai serviciilor de informaţii şi armatei ruseşti, în uniformă sau nu, se află în sud-estul Ucrainei încă de la începutul conflictului şi îndeplinesc în general un rol de comandament. „Ei au un fel de structură paralelă de comandament care operează din umbră (…) pentru a controla ceea ce are loc pe teren”, a explicat Douglas Lute. „Succesul lor în acest domeniu nu este decât parţial. Nu credem că ei au un control total asupra acţiunilor separatiştilor, însă încearcă”, a afirmat Lute ieri, în cadrul unei conferinţe de presă organizate cu o zi înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre NATO.
Regiunea transnistreană, fabrică de terorişti
Specialiştii în geopolitică au o altă perspectivă asupra conflictului din Ucraina. Într-o analiză recentă din Foreign Affairs, Taras Kuzio, specialist britanic în probleme de securitate, economie şi politică ucraineană, susţine că regiunea transnistreană reprezintă unul dintre furnizorii principali de mercenari specializaţi în tehnici teroriste pentru planurile geostrategice ale actualei puteri de la Kremlin.
“Formarea teroriştilor are loc la centrele de coordonare Novaia Rus (Noua Rusie – n.r.) din oraşele ruseşti Belgorod, Tambov, Taganrog şi Rostov; în zona transnistreană de conflict îngheţat din Moldova (Republica Moldova – n.r.); şi în portul Sevastopol din Crimeea, unde se află staţionată Flota Mării Negre. Teroriştii capturaţi din grupul Svat, care au activat în regiunea Mariupol, au mărturisit că au participat în taberele de antrenament din Sevastopol. Acolo, spun ei, au fost învăţaţi cum să construiască bombe, cum să poarte războaie urbane de gherilă şi cum să efectueze operaţiuni de recunoaştere şi de colectare de informaţii în spatele liniilor inamice”, notează specialistul britanic.
Potrivit lui Taras Kuzio, serviciul rus de informaţii, GRU, şi serviciul de securitate federală al Rusiei, FSB, se ocupă de antrenarea teroriştilor.
Kerry şi înarmarea Ucrainei
Secretarul de Stat american John Kerry va începe astăzi o vizită oficială la Kiev, unde se va întâlni cu liderii ucraineni pentru a discuta despre continuarea reformelor economice şi dezescaladarea situaţiei în estul Ucrainei, relatează agenţia Tass. Şeful diplomaţiei americane va avea întrevederi la Kiev cu preşedintele Petro Poroşenko, cu premierul Arseni Iaţeniuk, cu ministrul de Externe Pavlo Klimkin şi cu membri ai Parlamentului ucrainean.
„Secretarul de Stat a fost în Ucraina în urmă cu un an. El va avea (…) o serie de întâlniri bilaterale, va discuta atât despre progresele înregistrate, cât şi despre pogresele care pot fi înregistrate în toate domeniile, de la reforme economice până la dezescaladarea situaţiei pe teren”, a detaliat ieri purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Jennifer Psaki.
Comandantul militar al NATO şi oficiali ai administraţiei americane au în vedere să susţină trimiterea de armament defensiv forţelor ucrainene care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei. Preşedintele Barack Obama nu a luat încă decizia de a trimite „ajutor letal”. Comandantul şef al NATO, generalul american Philip Breedlove, este favorabil trimiterii de arme defensive forţelor ucrainene, iar secretarul de Stat este deschis la discuţii, potrivit New York Times. Jennifer Psaki nu a precizat dacă John Kerry va aborda această problemă la Kiev. Ea a subliniat doar că Guvernul ucrainean a făcut cereri în acest sens. „Continuăm să le analizăm”, a spus ea.
Ajutorul neletal pe care Casa Albă îl are în vedere include veste antiglonţ, echipament medical şi radare pentru detectarea tirurilor de mortier.
Bani pentru Republica Moldova
În ceea ce priveşte bugetul pentru 2016 al Statelor Unite, Barack Obama propune în proiectul de buget fonduri de 168 de milioane de dolari pentru contracarea acţiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina sau a celor de tip destabilizator în Republica Moldova şi Georgia.
117 milioane de dolari ar trebui să fie alocate Ucrainei, iar 51 de milioane de dolari, Republicii Moldova şi Georgiei.
„Ca reacţie la acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse şi la tentativele de exercitare de presiuni asupra opţiunilor de politică externă şi internă ale statelor vecine, proiectul de buget include propuneri de susţinere politică, economică şi militară a aliaţilor din cadrul NATO şi a ţărilor partenere din Europa”, explică Preşedinţia Statelor Unite.
Preşedinţia SUA mai precizează: „Aceste forme de asistenţă vor susţine eforturile de consolidare a democraţiei şi a bunei guvernări, serviciile de securitate, consolidarea statului de drept şi măsurile anticorupţie, precum şi integrarea europeană, comerţul şi securitatea energetică”.
Pe 30 ianuarie, NATO a anunțat că va desfășura unități de mici dimensiuni în șase țări din estul Europei – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria – pentru a ajuta la coordonarea forței create ca reacție la acțiunile Rusiei din Ucraina.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a precizat, într-o conferință de presă la Bruxelles, că unitățile vor fi primele de acest tip în cele șase țări.
Secretarul general al NATO a declarat că țările care vor oferi cele câteva mii de militari ce vor fi pregătiți a fi desfășurați ar urma să fie anunțate săptămâna viitoare. Norvegia, Germania și Olanda sunt pregătite să contribuie. Fiecare unitate va cuprinde, însă, numai câteva zeci de militari, potrivit lui Stoltenberg. Unitățile vor programa și pregăti exerciții militare și vor oferi servicii de comandă și control pentru orice întăriri de care noua forță de reacție ar avea nevoie.
