Vladimir Voronin, liderul PCRM, şi-a găsit un aliat în persoana amabasadorului Rusiei la Chişinău, Farit Muhametşin, în „antipatia lingvistică” pe care o manifestă faţă de ministrul în exerciţiu al Educaţiei din Republica Moldova, Maia Sandu.
Într-un interviu recent pentru agenţia rusă Ria Novosti, Muhametşin şi-a manifestat iritarea privind implementarea noului Cod al Educației în Republica Moldova. Ambasadorul Rusiei la Chişinău susţine că noul Cod nu reglementează clar cum va continua învățământul în limba rusă. Farit Muhametşin afrimă în interviu că noul Cod al Educaţiei „garantează efectuarea studiilor numai în limba română, iar în celelalte limbi doar în măsura posibilității a sistemului educațional”.
Aceasta nu este prima şarjă a lui Muhametşin la adresa Ministerului Educaţiei din Republica Moldova şi, implicit, vizavi de atitudinea reformatoare a Maiei Sandu. În iulie 2014, ambasadorul Farit Muhametşin declara, într-un interviu pentru INFOTAG, că scopul operării modificărilor la Codul educaţiei adoptat este „excluderea completă a limbii ruse din diferite domenii de activitate a statului şi societăţii” și că ,,limba rusă în şcolile moldoveneşti este studiată ca limbă străină”.
„Reformele și proiectele promovate în sistemul de educaţie vizează sporirea calității și respectarea dreptului fundamental la educație prin asigurarea accesului la servicii educaționale de calitate a tuturor copiilor, indiferent de originea lor etnică și fără nici un fel de discriminare”, îi replica lui Muhametşin Ministerul Educaţiei într-un comunicat. Ministerul Educaţiei mai preciza că în Republica Moldova funcționează 263 de instituții de învățământ preuniversitar cu predare în limba rusă. „Acestea își vor continua activitatea, la fel ca și până acum. Prevederile Codului educației nu schimbă situația actuală a școlilor cu predare în limba rusă. Codul educației respectă întru totul Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, recunoaște și garantează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase”, se mai arăta în comunicat.
Ministerul sublinia că odată cu adoptarea Codului educaţiei, ,,statul garantează formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare eficientă în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, după caz, şi cel puţin în două limbi de circulaţie internaţională în toate școlile”.
„Mai mult, statul se angajează să asigure condiții de formare și dezvoltare a competențelor de comunicare în limbile engleză, franceză și rusă în toate instituțiile publice de învățământ general. De asemenea, elevii vor putea studia și alte limbi moderne dacă școala dispune de condiții în acest sens”, preciza la acea dată Ministerul Educaţiei.
Elaborat după standarde europene, Codul asigură faptul că statul va garanta la final de studii cunoașterea de către elevi a limbii române, a limbii materne și a cel puțin două limbi de circulație internațională, prima dintre care fiind engleza, iar cea de-a doua – la alegerea elevilor. Astfel, studierea limbii ruse este opțională.
Maia Sandu rămâne candidatul PLDM pentru fotoliul de ministru al Educației și pe lista candidatului desemnat la funcția de premier Chiril Gaburici.
După consultările pe care Gaburici le-a avut luni cu liderul PL, Mihai Ghimpu, și cu președintele PLDM, Vlad Filat, liberal-democratul a anunțat că Maia Sandu va rămâne candidatura PLDM la funcția de ministru al Educației, iar programul de guvernare nu va fi modificat esențial.
Comuniștii s-au declarat împotriva candidaturii Maiei Sandu.
Pentru ca guvernul Gaburici să fie învestit sunt necesare 51 de voturi, iar alianța PLDM-PDM din Parlament este minoritară, însumând numai 42 de mandate, respectiv voturi.
