Experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale ,,Viitorul” consideră că între Chișinău și Comrat nu există o relație bazată pe încredere. Această problemă ar putea fi rezolvată și prin alocarea anuală a unor resurse financiare pentru studierea limbii române și a celei găgăuze în regiunea autonomă.
,,20 de ani de conviețuire relativ pașnică dintre Chișinău și Comrat a creat o certitudine falsă cu privire la temeinicia aranjamentului politic obținut în 1994 cu privire la autonomia Găgăuză. Această graduală pulverizare a fricii față de separatismul găgăuz este
confirmată de frecventele apeluri făcute de diverși lideri de opinie de lichidare sau diminuare a împuternicirilor autonomiei, ceea ce trădează convingerea multora că acordarea autonomiei ar fi constituit un drept nemeritat pentru minoritatea găgăuză. Prin urmare, relația dintre Chișinău și Comrat reclamă declanșarea unui proces de construire a încrederii”, semnalează specialiștii în studiul ,,Dosarul Găgăuz – evoluții și recomandări din partea societății civile din Republica Moldova”.
Dezinteres și lipsa cunoașterii realităților găgăuze, aceste aspecte sunt identificate de experții IDIS ,,Viitorul” în ceea ce privește autoritățile de la Chișinău. În același timp, Comratul se remarcă printr-o ,,puternică încremenire în modelele post-sovietice de gândire”, rigiditate în dialogul cu autoritățile centrale și indiferență față de proiectele integraționiste.
Autorii studiului, Veaceslav Berbeca şi Corneliu Ciurea, vin și cu o serie de recomandări pentru construirea unui raport de încredere între Chișinău și Comrat: armonizarea legislației în problema găgăuză, clarificarea competențelor dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei găgăuze și detalierea atribuțiilor autorităților din regiunea autonomă, numirile în funcții ale reprezentanților puterii centrale (procuratura, sănătatea, internele) să fie făcute ca urmare a consultării și la recomandarea bașcanului sau Adunării Populare, reformatarea modului de interacțiune dintre Chișinău și Comrat, alocarea suplimentară a fondurilor și atragerea de granturi pentru consolidarea capacităților elitelor politice din autonomia găgăuză și stimularea activității societății civile din regiune, precum și adoptarea unei legi care ar stipula fără echivoc statutul special al autonomiei găgăuze în raport cu autoritățile administrației publice locale.
Citiți aici raportul integral.