Numită în cartea de reportaje „Back in the USSR” un loc în care „nimic nu este adevărat, iar totul este, într-adevăr, posibil”, regiunea transnistreană se mai ţine economic doar într-o „aţă”.
Rusia a oprit robinetul conductei cu bani către regimul separatist al lui Evgheni Şevciuk, iar liderul de la Tiraspol, văzându-se aruncat de Vladimir Putin în cămara cu reziduuri politice, nu ştie pe unde să mai scoată cămaşa.
Informaţia că locuitorii Tiraspolului aveau să organizeze ieri un protest, pe fondul nemulţumirilor legate de situaţia social-economică a regiunii transnistrene, a făcut turul presei de la Chişinău. Motivul mitingului – majorarea tarifului la utilităţi, anunţată miercuri de Şevciuk. Liderul separatiştilor încearcă astfel să cârpească incapacitatea de plată din sectorul obligaţiilor sociale.
“Prețul la utilități în regiune este de zece ori mai mic decât în statele vecine”, a precizat miercuri Evgheni Șevciuk, citat de Novostipmr, subliniind că sectorul locuințelor este înglodat în datorii și aşa-zisul Guvern al regiunii transnistrene caută soluții la această problemă.
De asemenea, Şevciuk, tot mai disperat de vacuumul economic, a trimis un S.O.S Ucrainei şi Rusiei, cerându-le asistenţă financiară în combaterea crizei economice fără precedent din regiune.
Autorităţile de la Tiraspol au adresat o solicitare grupului 5+2, cerându-i să adopte „măsuri urgente care să permită deblocarea activităţii economice străine”.
La negocierile în formatul 5+2 participă Republica Moldova, regiunea transnistreană, OSCE, Rusia şi Ucraina, SUA şi UE având statut de observatori.
Şevciuk vinde poliţe
O metodă pentru a colecta bani cu penseta în bugetul-vid, gândită de Şevciuk: de la 1 martie, autorităţile separatiste vor începe să vândă poliţe de asigurări de răspundere civilă auto pentru autoturismele înmatriculate în România.
Noua reglementare este introdusă în etape: din 1 martie – pentru cei din România, din 1 aprilie – pentru cei din Republica Moldova, iar din 1 iunie – pentru cei din Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe al României avertizează că, începând cu 1 martie, nu vor mai putea fi utilizate în regiunea transnistreană „cărțile verzi”, eliberate de companiile din România sau polițele de asigurare emise de companiile de profil din Republica Moldova.
Costurile polițelor, pe categorii de vehicule și perioadă de valabilitate, sunt detaliate AICI.
Văzută din cer, plastic vorbind, regiunea separatistă a Republicii Moldova, lăsată de izbelişte, ne apare ştampilată, acum, cu un mare NIET! pe lista de investiţii geostrategice a Kremlinului.
Luna trecută, Rusia a refuzat să acorde Tiraspolului cele 100 de milioane de dolari cerute pentru plata pensiilor şi a altor obligaţii sociale. Autorităţile moscovite au invocat atunci, pe lângă marasmul economic al Rusiei, şi motivul unei nemulţumiri faţă de cursele charter costisitoare pe care le-ar fi avut Evgheni Şevciuk.
75% din bugetul regiunii transnistrene este suportat tradiţional de către Moscova.
Gazul nu mai este furnizat gratis, iar pensionarii nu mai beneficiază de transport gratuit. Şevciuk a semnat deja un decret care prevede reducerea la jumătate a suplimentului de 100 de ruble la pensiile locuitorilor din regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie. În decret se menționează că reducerea suplimentului a fost necesară pentru a evita un dezechilibru între cheltuielile reale ale regiunii cu veniturile bugetare. De asemenea, liderul de la Tiraspol a solicitat instituțiilor responsabile să obțină 85 de milioane de ruble pentru a putea acorda în viitor suplimentul complet de 100 de ruble la pensii.
Dar piatra de mormânt o reprezintă deficitul bugetar, care, potrivit protiectului de buget pe 2015, atinge cifra-horror de 404 milioane de dolari.
„Liderii trasnistreni nu lasă nicio piatră neîntoarsă în căutarea unor noi surse de venit. Începând din martie, oficialităţile separatiste vor avea nevoie de o <<carte verde>> pentru autoturismele înregistrate în afara Transnistriei (regiunea transnistreană – n.r.), atunci când vor intra pe teritoriu. Ca o dovadă a nevoii de numerar, cardurile se vor aplica în primul rând pentru autoturismele care provin din Uniunea Europeană. La Tiraspol, circulă rapoarte conform cărora noi taxe vor fi impuse <<celor care nu studiază şi nu muncesc în instituţiile transnistrene>>, potrivit unei familii al cărei fiu merge la şcoală pe teritoriul controlat de către Republica Moldova. Rapoartele, însă, nu au putut fi confirmate”, se arată într-o recentă analiză Eurasianet.org.
Evgheni Şevciuk admitea într-un interviu oferit agenţiei de stat ruse TASS că prognoza economică a regiunii transnistrene pentru primul semestru al lui 2015 este negativă, adăugând că principalele pierderi economice au afectat sectorul industrial, unde, în unele cazuri, s-a ajuns chiar şi la sistarea producţiei.
Datele aşa-zisului Guvern transnistrean indică o scădere a exporturilor către Rusia de 3,5 în luna ianuarie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Comerţul cu Ucraina şi Republica Moldova, de asemenea, a înregistrat diminuări semnificative.
„Şevciuk a susţinut că locuitorii înţeleg că o <<replanificare>> a bugetului Rusiei este în curs de desfăşurare. El a oferit asigurări că <<proiectele umanitare>> vor continua, însă nu a dat niciun detaliu”, subliniază Eurasianet.org.
Şevciuk i-ar face cu ochiul Uniunii Europene, dar fără să clipească
O plută la orizont, până când Rusia îşi va „replanifica” bugetul?
Uniunea Europeană ar fi soluţia.
„Şevciuk a susţinut că 30% din exporturile transnistrene merg deja către UE. Totuşi, stimularea cifrei de afaceri comerciale cu UE ar nececista şi o realiniere politică. UE a îndepărtat taxele pe bunurile din teritoriu, dar acordul expiră în ianuarie 2016. Până în prezent, Trasnistria a refuzat să adere la Acordul de Liber-Schimb, semnat anul trecut între UE şi Republica Moldova”, se mai arată în analiză.
În 2013, în regiunea din stânga Nistrului a fost deschis un centru media „Transnistria Eurasiatică”, un proiect comun cu Federația Rusă care vizează procesul de dezvoltare şi integrare eurasiatică a regiunii transnistrene.
Dacă în urmă cu doi ani, Evgheni Şevciuk afirma pioniereşte că viitorul regiunii transnistrene este în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), după ce Moscova a refuzat să acorde asistenţa financiară cerută, “eurasiaticul” lider separatist pare, acum, complet amuţit în sunetele priveghiului rusesc.
Agenția de ştiri Rosbalt relata recent despre o declaraţie atribuită unui oficial guvernamental rus la adresa lui Evgheni Şevciuk, în care liderul separatist era etichetat drept o “gafă a ministerului Afacerilor Externe şi a Preşedinţiei ruse”, reproşându-i-se că este un “administrator slab” care a numit în funcţii cheie “femei de care este influenţat”.
De altfel, despre Evgheni Şevciuk se vorbeşte de mult timp că ar fi căzut din graţiile Moscovei şi că zilele de lider îi sunt numărate.
Republica Moldova are un as în mânecă
“Ştirile despre situația dramatică a regiunii separatiste depăşiseră demult granițele Kremlinului. Şi ele nu țineau de pretinsa <<blocadă>> impusă de Republica Moldova produselor regiunii, din contră, toate companiile din stânga Nistrului au profitat şi profită de sistemul de preferințe vamale al UE şi vor profita de statutul şi regulile acordului de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, aflat în curs de ratificare la nivel european”, notează fostul consilider prezidenţial Iulian Chifu într-un articol de opinie publicat pe Evz.ro.
“Problema vine din lipsa capacității de administrare a lui Şevciuk si a echipei sale, de luxul etalat în desele plimbări cu avioane charter în vacanțe prelungite în Europa, nu rareori acompaniat de Nina Shtanski, pretinsul <<ministru de Externe>> şi foarte probabila sa înlocuitoare. De la ridicarea embargoului pentru noii lideri separatişti <<cooperanți>> de la Tiraspol, aceste vacanțe în Europa au devenit extrem de dese şi costisitoare pentru contribuabilul rus, cel care acoperă 75% din bugetul regiunii”, subliniază Chifu, adăugând că, în mandatul lui Şevciuk, comunicarea cu Moscova a fost deficitară, iar regiunea transnistreană pluteşte în derivă în direcţia Uniunii Europene.
În acest sens, fostul consilier prezidenţial scrie că o nouă oportunitate a fost deschisă şi de “absenţa unei rute convenabile de transfer de capabilităţi în regiunea separatist pentru a furniza echipamente şi mai ales rezerve trupelor ruse din regiune”. Ecuaţie în care, susţine Chifu, asul se află în mâneca Republicii Moldova. “Ele (echipamentele şi rezervele – n.r.) nu mai pot trece prin Ucraina, ci doar prin Aeroportul Chişinău, deci intră sub controlul Republicii Moldova. Cum şi cetățenii, şi companiile din regiunea separatistă sunt atrase şi reorientate către UE şi parteneri comerciali occidentali, în momentul de față Republica Moldova poate avea o poziție puternică de negociere în chestiunea Transnistriei, chiar cu Rusia”, explică Iulian Chifu.
În timp ce regiunea transnistreană a fost trasă pe linia moartă a cardiografului, două state din Europa Centrală au intrat pe banda de card bancar a Moscovei: Ungaria şi Cehia, unde Vladimir Putin pare a-şi fi amenajat un nou “şantier” de şantaj economic la adresa Uniunii Europene.
Guvernele celor două state membre UE au anunţat un plan comun pentru construcţia unei uzine de producţie a combustibilului nuclear pe bază de tehnologie rusească, punând astfel încă o za lanţului dependenţei europene de resursele energetice ale Moscovei.
În urmă cu două săptămâni, Budapesta a găzduit prima vizită internaţională a preşedintelui Rusiei, după anexarea Crimeei şi izbucnirea războiului separatist din estul Ucrianei, iar Vladimir Putin nu a venit cu mâna goală la premierul ungar Viktor Orban, ci a “decartat” 10 miliarde de euro pentru modernizarea singurei centrale nucleare din Ungaria – staţia de la Pask, aflată la 100 de kilometri de Budapesta, construită în anii ’80, cu patru reactoare de 2.000 de megawaţi.
De 2.000 de megawaţi are parte, la rândul său, şi Evgheni Şevciuk – 2.000 de megawaţi de lehamite din partea Moscovei, căzută şi ea, tot în ruină economică.
Potrivit Incont.ro, pentru a ţine pe perfuzii finanţele guvernamentale, Guvernul Rusiei intenţionează, în acest an, să pompeze peste 50 de miliarde de dolari din Fondul de Rezervă. Ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din fondurile totale existente. Declinul galopant al preţului pretolului şi coma economică a Rusiei au generat un veritabil tsunami în deficitul bugetar. Secretarul de stat în Ministerul rus de Finanţe Tatiana Nesterenko a declarat că Guvernul Rusiei va cere Parlamentului să permită cheltuirea în acest a aproximativ 3.200 de de miliarde de ruble (52,36 miliarde dolari) din Fondul de Rezervă, suma care include 500 de miliarde de ruble prevăzute deja în buget.
În cel mai rău caz, a precizat Nesterenko, Fondul de Rezervă ar putea scădea până la 1.000 de miliarde de ruble (16,1 miliarde dolari) până la sfârşitul acestui an. Tradus în procente, acest lucru prevede cheltuierea a peste 80% din fonduri.
