Câștigătoarea premiului Nobel Herta Müller crede că președintele rus Vladimir Putin nu va stopa războiul din Ucraina, ci-şi va continua ofensiva spre Transnistria căutând să-şi realizeze joncţiunea terestră cu Crimeea, potrivit Deutsche Welle.
Admiţând că Occidentul nu poate pune capăt manu militari agresiunii declanşate de ruşi, Herta Müller se întreabă „de ce e oare nevoie să se şi declare permanent această neputinţă”, în condiţiile în care „orice esteuropean cu decenii de experienţă sovietică ştie că dictatori de tipul lui Putin nu reacţionează decât la forţă”.
„Putin e atrăgător pentru toţi cei ce se tem de societăţile deschise, de separaţia puterilor în democraţia modernă, de drepturile omului şi de libertatea de opinie. Îi încântă pe naţionaliştii de modă veche şi pe bigoţii panslavi pe care Putin îi scaldă în mirosul de tămâie al bisericilor ortodoxe… Îl deranjează în schimb fantezia artei”, spune Herta Müller.
Herta Müller s-a născut pe 17 august 1953, într-un mic sat din Banat unde se vorbeşte limba germană. Membră a Grupului de Acţiune Banat, Herta Müller a intrat destul de repede în vizorul Securităţii, expunându-se astfel în faţa multor interogatorii şi persecuţii, deoarece a scris despre experienţa ei în calitate de membru al unei minorităţi naţionale şi despre viaţa ei sub un regim dictatorial.
Scriitoarea a reuşit să fugă din România, în 1987, stabilindu-se cu soţul ei la Berlin. De la data stabilirii ei în Germania, Müller a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale. Printre acestea se numără premiile Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) şi Joseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) şi IMPAC Dublin Literary Award (1998).
Scriitoarea este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (din 1995) şi, de-a lungul anilor, a fost propusă de trei ori la premiul Nobel pentru literatură, care i-a fost decernat în 2009, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”.
