Scrutinul din 22 martie pentru alegerea unui nou bașcan în autonomia găgăuză începe a trece de la un exercițiu local la un exercițiu geopolitic.
Așa cum spunea expertul IDIS Viitorul Corneliu Ciurea, „orice problemă politică este importantă dacă de ea se interesează Vladimir Putin și Kremlinul”.
Miza
Scurt istoric: Găgăuzia (în găgăuză Gagauziya sau Gagauz-Yeri, cuvântul yeri înseamnă „pământ” sau „țară”; în rusă Гагаузия) este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci, însă de confesiune creștină ortodoxă. Ea mai este cunoscută sub numele de Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (sau UTA Găgăuzia; în găgăuză Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri, în rusă Автономное территориальное образование Гагаузия, transliterat Avtonomnoe territorialnoe obrazovanie Gagauzia).
În decembrie 1990, mișcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”), cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994, Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni, a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995, hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal.
La 2 februarie 2014, în regiunea autonomă Găgăuză a avut loc un referendum prin care găgăuzii și-au exprimat opinia în privința politicii externe a regiunii. Participanții la referendum au răspuns într-o majoritate covârșitoare ,,da” la întrebările: „Doriți ca Găgăuzia să adere la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazakhstan și să nu încheie un acord de asociere cu Uniunea Europeană?” și „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar pierde independența și s-ar reuni cu România?”. Rata de participare variază în funcție de surse, între 53% și 72%. Plebiscitul nu a fost recunoscut de autoritățile de la Chișinău.
Suprafața regiunii autonome este de 1.830 km². Regiunea este divizată în trei raioane administrative: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Populația este de 155.587 locuitori.
În conformitate cu dreptul internațional, Federația Rusă nu poate interveni în regiune, dat fiind faptul că această bucată de pământ nu este locuită preponderent de ruși, așa cum este cazul regiunii transnistrene (1992), Crimeea (2014), atunci când rușii au invocat îngrădirea drepturilor pentru populația rusă la limbă tradiție și autodeterminare. În cazul autonomiei găgăuze, cei care s-ar putea implica ar fi turcii, deoarece găgăuzii sunt un popor apropiat lor.
Autonomia nu este bogată în gaze, petrol sau alte zăcăminte care ar pute atrage interesul rușilor. Găgăuzia rămâne o piatră foarte ascuțită în pantoful Chișinăului, pe care Kremlinul încearcă să o ascută și mai tare.
În weekend-ul trecut, unul dintre candidații la funcția de bașcan, fosta comunistă Irina Vlah, a declarat la un offline că autoritățile centrale ar trebui să atragă atenția asupra acelui așa-numit plebiscit privind aderarea Moldovei la Uniunea Eurasiatică. Vlah a părăsit fracțiunea PCRM chiar la începuutul activității actualului Parlament, motivând că partidul s-a aliat cu cei care doresc să ducă Republica Moldova în Uniunea Europeană.
Valul lansat de Vlah a fost prins de către proiectul Kremlinului, Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon. În ultima lună, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Irina Vlah au întreprins mai multe vizite la Moscova. Cei trei au avut întâlniri cu președintele Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) Serghei Narîșkin și cu președintele Senatului Federației Ruse, Valentina Matvienko (fostul guvernator al Peterburgului).
În spoturile sale publicitare Irina Vlah se prezintă în calitate de candidat susținut de Federația Rusă.
Mai mult decât atât, acum două săptămâni, la Comrat a avut loc un concert susținut de către artistul poporului din Rusia și URSS Oleg Gazmanov. Acesta este cunoscut ca un interpret de cântece patriotice (Născut în URSS, Marinara, Domnilor ofițeri, s.a.)
Un alt candidat este fostul primar al Comratului, actualul deputat PDM Nicolae Dudoglu. Acesta practică un mesaj atent față de orientarea geopolitică a regiunii și a Republicii Moldova. În cazul în care Dudoglo ar menține poziția (cel puțin formală a partidului), și-ar face un deserviciu. Populația din sudul republicii, deși se declară găgăuză, vorbește preponderent în limba rusă, iar instruirea are loc în aceeași limbă. De asemenea, sursele media își prezintă informația în limba rusă. Până și postul local de televiziune operează mai mult cu limba rusă decât în cea găgăuză.
Iată de ce curentul pro-rusesc este dominant în regiunea autonomă. Experții de la Chișinău estimează că Irina Vlah are cele mai mari șanse să devină noul bașcan al autonomiei.
Sertarul adânc al Chișinăului
Bașcanul în exercițiu, Mihail Formuzal, era considerat o bună perioadă de timp un ascultător al Chișinăului și un prieten al liderului PLDM, Vlad Filat. Filat s-a dat în spectacol de PR călărind cai prin autonomie unde s-a întâlnit de mai multe ori cu Formuzal pe timpul când era prim-ministru. După ce Filat a fost demis, nu s-a mai văzut ca acesta, dar nici colegii săi de partid să meargă în autonomie.
Șeful statului Nicolae Timofti nu a întreprins nicio vizită în autonomia găgăuză, deși a intrat în cel de-al treilea an de mandat. Anul trecut, oficialii de la Chișinău au făcut o vizită la Comrat odată cu așa-numitul referendum desfășurat în regiune. După acel referendum, Procuratura Generală a intentat dosare penale pe numele celor care au pus la cale diversiunea, însă niciunul nu a fost dus până la capăt.
Chișinăul încearcă să acționeze după principiul „Nu vrem să-i facem un deserviciu candidatului susținut de noi, de aceea nu declarăm că îl susținem”. Același lucru autoritățile de la Chișinău îl fac ori de câte ori la Tiraspol au loc așa-numite alegeri.
Comratul cere o cotă de reprezentare de 5% în Parlamentul de la Chișinău. Guvernările care s-au perindat pe la Chișinău sunt înpotriva unei asemenea cote.
După alegerile din 22 martie Republica Moldova s-ar putea trezi cu un nou conflict, pe care propaganda rusească îl va califica imediat „interetnic”, iar de aici până la „scenariul Donbas” e un singur pas, să moară sau să fie rănit cineva. Aceste scenarii au fost deja încercat și ajustate de mult timp. Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia, Transnistria, Crimeea, Lugansk și Donețk.
Kremlinul nu doarme, el a adormit pe câteva secunde și s-a produs o tragedie, Boris Nemțov a fost asasinat lângă zidurile sale. Un oarecare cetățean mort la peste 1500 de km de Kremlin ar putea să provoace dureri de inimă și insomnie pentru mulți agenți și conducători de la Moscova…
Autor: Constantin Uzdriș
