Separatiştii de la Tiraspol încep să se teamă tot mai mult de cuvântul “Maidan”, mai ales după ieşirea oamenilor în stradă împotriva scumpirilor anunţate de Evgheni Şevciuk, pe fondul reducerii drastice a asistenţei financiare a Rusiei în regiunea transnistreană, notează într-o analiză agenţia de presă ucraineană UNIAN.
Autorităţile de la Tiraspol au încercat să muşamalizeze protestele, însă rămâne vizibil faptul că o mică primă scânteie de nemulţumire publică s-a produs pe fâşia teritorială separatistă.
“Guvernul se teme de oameni”, declara Anatoly Dirun, organizatorul protestului şi membru în aşa-zisul Parlament al regiunii transnistrene.
UNIAN precizează că acest eveniment protestatar ar fi putut trece neobservat dacă Evgheni Şevciuk, liderul autoproclamatei administraţii de la Tiraspol, nu ar fi ieşit public pe 2 martie pentru a le cere locuitorilor să se abţină de la astfel de manifestări. “Amintiţi-vă cum au început evenimentele de pe Maidan, atunci când, în primă fază, cerinţele au fost tot de natură socială şi economică”, a spus Şevciuk, care nu s-a putut abţine să nu transmită populaţiei şi un mesaj de ameninţare, precizând că “există un număr relevant de autorităţi pentru a preveni acţiunile ilegale”.
De asemenea, Evgheni Şevciuk a precizat că “trebuie să se înţeleagă că Transnistria are o politică externă solidă, de linie dură. Nu toată lumea salută acest tipar. De ani de zile, am simţit presiunea economică şi sancţiuni ţinţite spre schimbarea opiniei oamenilor”.
În urmă cu un an, autorităţile separatiste cereau ca regiunea să fie anexată de Rusia, Kremlinul a refuzat categoric, iar în prezent Şevciuk et Comp. se văd puşi în faţa unei situaţii de abandon financiar aproape total de către Moscova, care acoperă 75% din bugetul zonei. Luna trecută, Rusia a refuzat să acorde Tiraspolului cele 100 de milioane de dolari cerute pentru plata pensiilor şi a altor obligaţii sociale. Autorităţile moscovite au invocat atunci, pe lângă marasmul economic al Rusiei, şi motivul unei nemulţumiri faţă de cursele charter costisitoare întreprinse de Evgheni Şevciuk. Tiraspolul anunţase încă din ianuarie că va majora tariful la utilităţi pentru a putea plăti salariile şi pensile. Gazul nu mai este furnizat gratis, iar pensionarii nu mai beneficiază de transport gratuit. Şevciuk a semnat şi un decret care prevede reducerea la jumătate a suplimentului de 100 de ruble la pensiile locuitorilor din regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie. În decret se menționează că reducerea suplimentului a fost necesară pentru a evita un dezechilibru între cheltuielile reale ale regiunii cu veniturile bugetare. De asemenea, liderul de la Tiraspol a solicitat instituțiilor responsabile să obțină 85 de milioane de ruble pentru a putea acorda în viitor suplimentul complet de 100 de ruble la pensii. Dar piatra de mormânt o reprezintă deficitul bugetar, care, potrivit protiectului de buget pe 2015, atinge cifra-horror de 404 milioane de dolari. Totul în ambientul de alarmă al sectorului locuinţelor înglodat în datorii.
Între timp, Vladimir Putin a hotărât, totuşi, să trimită un platou cu firimituri către separatişti – Kremlinul a virat, ieri, Tiraspolului 522 de milioane de ruble ruseşti pentru achitarea suplimentelor la pensiile locuitorilor pentru lunile restante, ianuarie şi februarie. Banii, însă, nu acoperă decât prima jumătate a acestui an.
Oligarhul rus şi cel kazah
Efectele acestui marasm economic se rostogolesc şi în rândul finanţatorilor din sectorul industrial, mulţi dintre aceştia fiind ruşi. Unul dintre aceşti afacerişti este oligarhul Alişer Usmanov, care controlează grupul Metalloinvest. Usmanov a renunţat recent la cei doi mari pioni industriali din oraşul Râbniţa, de care depind majoritatea locurilor de muncă din zonă: Uzina Metalurgică şi Uzina de Ciment. Panicat de această situaţie, Evgheni Şevciuk a scos, pe 10 martie, din “jobenul cu oligarhi” un controversat om de afaceri din Kazahstan, Talgat Baitaziev, numindu-l director general la Uzina Metalurgică, într-o tentativă disperată de a creşte profitul întreprinderii industriale, care a generat până acum pierderi de 4 milioane de dolari.
“Deteriorarea în continuare a bugetului regiunii transnistrene este inevitabilă”, a afirmat Vitaly Kulyk, analist politic şi director al Centrului de Cercetare pentru Problemele Societăţii Civile, contactat de UNIAN.
Deteriorarea rublei ruseşti a lovit în sectorul economic al regiunii transnistrene şi prin reducerea fluxului de remitenţe provenind din Rusia, a cărei forţă de cumpărare a migranţilor de muncă a scăzut dramatic, ducând şi la tăieri salariale ce nu le mai permit muncitorilor din regiunea separatistă, care activează pe piaţa rusă, să-şi ajute financiar rudele rămase acasă. Potopul de veşti proaste vine şi din sectorul exporturilor, unde bunurile produse în regiune au înregistrat scăderi de volum către Uniunea Europeană, Ucraina şi Rusia.
“Prin urmare, există o deteriorare semnificativă a situaţiei socio-economice, iar autorităţile locale nu sunt în stare să pună în aplicare măsuri anti-criză”, a subliniat Kulyk, adăugând că este puţin probabil ca Rusia să permită regiunii separatiste a Republicii Moldova să “moară de foame”, dar asistenţa finanicară va rămâne doar la nivel de “supravieţuire”, fapt care va perpetua instabilitatea socială şi economică.
Serghei Parkhomenko, directorul Centrului pentru Studii Politice Externe OPAD, este de părere că această situaţie va impinge regiunea transnistreană la cheremul Republicii Moldova sau o va obliga să negocieze intens cu Ucraina asupra anumitor aspecte economice, notează agenţia UNIAN.
Exporturi, exporturi, dar PR-ul se întreţine cu inamici inventaţi
Concomitent cu această comă economică, aparatul propagandistic al Tiraspolului turează la capacitate maximă, proiectând scenarii conspiraţioniste despre inamici vestici care atacă finanicar regiunea transnistreană prin intermediul autorităţilor de la Chişinău şi al Ucrainei. “Acestea sunt doar acţiuni de PR nefondate, având în vedere că exporturile regiunii sunt, de fapt, axate pe Ucraina, Republica Moldova şi UE”, se arată în analiza UNIAN, precizându-se că, în realitate, în 2014, doar 14% din exporturile regiunii transnistrene au mers în Rusia, Ucraina şi Republica Moldova fiind principalele motoare de import care ţin pe perfuzii stabilimentul economic fragil al separatiştilor, din moment ce întreprinderile din zonă nu mai sunt atât de entuziasmate de piaţa rusă, unde achiziţia materiilor prime nu se face în ruble, ci în dolari şi euro la un preţ fix conecta la cursul de schimb al valutei străine.
Obsesia autorităţilor de la Tiraspol de a menţine regiunea pe tiparul idologic al “cetăţii asediate” se va dovedi, în cele din urmă, falimentară, iar separatiştii nu vor avea de ales, vor trebui să fie reintegreze în Republica Moldova, fie să se apropie politic de Ucraina, din moment ce Rusia face cu greu faţă în a îşi susţine financiar conflictele îngheţate din planul ei revizionist în fostele sfere de influenţă ale Uniunii Sovietice, mai notează agenţia de presă UNIAN.
Facturile dadaiste ale lui Şevciuk
“O ciudăţenie geopolitică”– aşa este numită regiunea transnistreană în cartea de reportaje “Bach in the USSR”, semnată de scriitorul candian Rory MacLean şi fotograful Nick Danziger. Nicăieri în fostul spaţiu sovietic conceptul de „realitate maleabilă” nu este mai adevărat decât în regiunea transnistreană, singurul loc din lume „care nu a recunoscut căderea URSS”, afirmă jurnalistul şi scriitorul David Patrikarakos într-o cronică despre cartea lui MacLean şi Danziger.
„Autorul Rory MacLean şi fotograful Nick Danziger ne oferă un tur al acestei ciudăţenii geopolitice alături de <<Noul Om sovietic>>, în calitate de ghid, un om de afaceri dubios tipic pentru noua rasă de hiper-capitalişti apărută după colapsul URSS-ului. Un bărbat care studiază <<marjele de profit în loc de Marea Cale a Partidului>>, el este Homo Sovieticus reimaginat ca Donald Trump”, notează Patrikarakos.
Chiar dacă tonul cărţii caută să surprindă printr-un umor negru şi „energic” regiunea transnistreană în instantanee de-a dreptul suprarealiste, subiectul „este unul grav”, subliniază jurnalistul, adăugând că statutul comercial monofazic al zonei – acela de furnizor de alcool pentru Rusia – este exact aceeaşi identitate economică pe care Vladimir Putin va încearca să o impună şi în cazul războiului separatist din estul Ucrainei, odată ce va obţine un conflict îngheţat. „Nu este doar o întoarcere sovietică; este însuşi viitorul politicii externe ruse”, afirmă David Patrikarakos despre intenţiile geopolitice ale liderului de la Kremlin, precizând că estul Ucrainei va intra în acelaşi malaxor al istoriei după model transnistrean – un loc „în care nimic nu este adevărat, iar totul este, într-adevăr, posibil”.
Însă suprarealismul negaţionist al regiunii transnistrene ar fi incomplet fără nevoile de “magnat american” ale liderului separatist Evgheni Şevciuk.
În timp ce regiunea se prăbuşeşte ca un castel de cărţi, Şevciuk călătoreşte visător spre muntele Athos şi în faimoasa staţiune de odihnă a Cehiei, Karlovy Vary, locul de naştere al celebrului scriitor dadaist Walter Serner. De proporţii dadaiste pare şi costul-tur retur pentru deplasarea în regim charter a lui Evgheni Şevciuk: 25.000 de euro. Despre Evgheni Şevciuk se vorbeşte de mult timp că ar fi căzut din graţiile Moscovei şi că zilele de lider îi sunt numărate. Şi pentru că numărătoare inversă a început, Şevciuk pare hotărât să trăiască clipa. Ieri, la prânz, liderul de la Tiraspol a fost surprins de un fotograf pe pista Aeroportului din Chişinău, coborând dintr-o camionetă cu o geantă de umăr în mână şi camuflat de un hanorac albastru cu gluga trasă peste cap, pentru a nu fi recunoscut. În poză, Şevciuk se grăbeşte spre avion – o aeronavă de tip Challenger 605, care ar aparţine companiei ucrainene „Ics Hand Ling”, înregistrată într-un offshore.
Agenția de ştiri Rosbalt relata recent despre o declaraţie atribuită unui oficial guvernamental rus la adresa lui Evgheni Şevciuk, în care liderul separatist era etichetat drept o “gafă a ministerului Afacerilor Externe şi a Preşedinţiei ruse”, reproşându-i-se că este un “administrator slab” care a numit în funcţii cheie “femei de care este influenţat”.