Germania va continua să sprijine Republica Moldova în domeniul securităţii şi apărării, a anunţat reprezentantul diplomaţiei germane la Chişinău, Ulrike Maria Knotz, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Apărării, Viorel Cibotaru.
Viorel Cibotaru a mulțumit oficialului german pentru efortul depus în impulsionarea relațiilor dintre cele două state pe diverse domenii şi suportul oferit Armatei Naționale în procesul de reformare şi modernizare, oportunităţile de instruire lingvistică şi pregătire profesională a militarilor Republicii Moldova în cadrul diferitor exerciţii multinaţionale, cum ar fi cele de pe poligoanele de la Hohenfels şi Grafenwoehr, dar şi pentru donațiile de tehnică şi echipament medical, se arată într-un comunicat de presă Ministerului Apărării.
La rîndul ei, Ulrike Maria Knotz, ambasadoarea Germaniei la Chişinău, a reiterat sprijinul ţării sale pentru Republica Moldova, care în ultimul timp şi-a intensificat participarea în operaţiuni de menţinere a păcii cu mandat internaţional.
În cadrul întrevederii, părţile au pledat pentru continuarea cooperării dintre cele două state prin implementarea unor proiecte comune în diferite domenii, inclusiv cel militar.
Relațiile dintre Republica Moldova şi Germania în domeniul militar au la bază acordul cu privire la colaborarea militară, semnat martie 2003.
În aceste zile, peste 2000 de militari din România și Republica Moldova participă la exerciţiul militar multinaţional “Saber Junction 15” alături de americani și britanici, în poligonul Smârdan din judeţul Galaţi.
“Va fi o prezenţă permanentă a militarilor din NATO şi UE pe flancul estic, prin rotaţie, exerciţiile au rolul de a asigura pregătirea militarilor în comun pentru a învăţa şi a perfecţiona tehnicile de luptă în comun”, a declarat Mircea Duşa, ministrul Apărării al României, citat de Mediafax.
În acest an, în România sunt planificate peste 340 de exerciţii de instruire, dintre care circa 40 vor fi organizate împreună cu partenerii din NATO şi UE.
Premierul de la Chișinău, Chiril Gaburici, a precizat într-o vizită oficială efectuată la Bruxelles, că Republica Moldova este interesată de dezvoltarea cooperării cu NATO, în contextul situației de securitate actuală.
Raportul Breedlove
Recent, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove, afirma, într-un raport prezentat Comitetului Forţelor Armate din Senatul SUA, că Republica Moldova se confruntă cu provocare diferită de ţările aflate sub umbrela Alianţei Nord-Atlantice şi trebuie să facă tot posibilul pentru a-şi accelera tranziţia spre un sistem de apărare interoperabil cu NATO.
Philip Breedlove susţinea că progresele implementării reformelor economice şi politice din Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, în vederea întăririi democraţiei şi integrării europene, sunt „constrânse semnificativ de interfereneţele şi presiunile Rusiei”,
În raport, comandantul forţelor NATO din Europa mai preciza că tacticile Rusiei de păstrare a acestor state în sferele de influenţă ale Moscovei nu se rezumă doar la blocarea lor prin conflicte îngheţate, ci acţionează şi prin pârghiile economice coercitive ale dependenţei energetice, prin exploatarea animozităţilor în rândul minorităţilor ruseşti, prin interferenţa în procesul democratic, prin implicarea actorilor guvernamentali în acte de corupţie, precum şi prin generarea constantă a unui „potop” de propagandă.
Philip Breedlove recomanda Republicii Moldova, Georgiei şi Ucranei să depună eforturi pentru a-şi dezvolta forţele militare după standardele NATO, cerându-le să îndeplinească condiţiile de interoperabilitate. „Însă eforutirile acestor state se confruntă cu o serie de provocări, având nevoie de reforme instituţionale profunde pentru a genera, organiza şi echipa în mod eficient forţele armate”, spunea generalul american în raport.
În februarie, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova a elaborat o serie de propuneri pentru Guvern, considerând că este necesară o aprofundare a cooperării în domeniul politico-militar cu NATO și UE pentru modernizarea securității Republicii Moldova. Neutralitatea Republicii Moldova nu este o soluție, în viziunea ASM, și este necesară identificarea unor alternative pentru asigurarea securității.
Cibotaru cere majorarea semnificativă a bugetului apărării
Săptămâna trecută, ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, a afirmat, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că Republica Moldova trebuie să fie pregătită să facă faţă unui război hibrid de tipul celui desfăşurat de separatiştii proruşi în estul Ucrainei.
„Trebuie să învățăm să trăim cu această amenințare”, a spus Cibotaru.
Anterior, reprezentantul Apărării de la Chişinău precizase că Republica Moldova este vulnerabilă în faţa unui risc militar. Cibotaru sublinia că, pentru a se întări miltiar, Republica Moldova trebuie să sporească bugetul armatei, majorându-l de trei ori decât este în prezent.
Armata Republicii Moldova are una dintre cele mai mici alocări bugetare din Europa, în ultimul deceniu fiind cheltuite, pentru procurarea de armament, aproximativ 250 milioane de dolari, de două ori mai puţin decât alocă într-un an Georgia sau Armenia, se arată într-un raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace.
„Lucrul optimal ar fi ca Republica Moldova să atingă cheltuielile sale pentru bugetul militar la 1% din PIB. Pe anul acesta, pe planul mediu de cheltuieli e stabilit un plafon de 0,3 procente”, a explica Viorel Cibotaru, adăugând că un alt şir de probleme îl reprezintă tehnica militară, care este învechită.
„Noi încă nu am atins nivelul la care am putea spune cu satisfacţie sau certitudine că noi suntem gata să facem faţă oricărui tip de risc cu caracter militar”, mai preciza ministrul Apărării.
Pentru acest an, bugetul alocat sectorului apărării este de 21,5 milioane de dolari.
