Două state, o singură Diasporă: integrarea comunităților în țările de domiciliu. Măsuri pentru integrarea basarabenilor din diasporă în comunitățile și asociațiile românești locale.
Valeriu Saharneanu, jurnalist
Am fost toți trași pe sfoară. Eu am reprezentat un proiect de reformare a clasei politice, dar a fost bruiat proiectul și am fost eliminați din cursă.
A fost devalizat peste un miliard, trimis în Rusia. Prețurile au explodat, va fi un nou val de exod, adică vor pleca tinerii. Iarăși vom rămâne cu socialiștii, coloana a cincea a rușilor. Așa ne-am pomenit în acastă situație degradantă.
Clasa politică controlează mass-media. Acest lucru este în plină dezvoltare, cu acastă guvernare, care încă se cheamă pro-europeană.
Toate aceste proiecte, care fac parte din războiul hibrid, sunt îndreptate împotriva unirii, pentru că rușii știu că au furat teritoriul acesta.
Niciodată cauza noastră nu a avut aliați mai puternici, din cauza contextului. Trebuie să-l folosim ca pe un suport de energie, ca să ne putem mișca înainte.
DNA va trece Prutul, noi avem încredere.
Mădălin Voicu, deputat
Având aceeași limbă, același steag, același dorințe, nu cred că putem vorbi de Diaspora Republicii Moldova.
Când vorbim de Basarabia, recomand să fim pragmatici. Important este să ne recunoaștem greșelile. Un popor care bagă mizeria sub covor, nu reprezintă o formă de demnitate.
Bucuria de a fi împreună, de a ne uni, este o chestiune pe care poporul îl gândește și și-l dorește.
Eugenia Bulat, scriitoare (Republica Moldova – Italia)
Basarabia, victimizarea și pericolul neantului. Unirea acum!
Tinerii au avut în destinul Basarabiei după ’89 o contribuție semnificativă. Tinerii au ieșit în stradă să apere limba română, făcându-l și pe președintele Mircea Snegur să recunoască limba română ca limbă oficială.
Toate dezamăgirile tinerilorau dus la absenteismul la alegerile din 30 noiembrie. Avem o profundă înclinație către fatalism, către victimizare. Sunt fapte reale care ne pot înclina către această victimizare.
Exodul este nu numai o stare și un prilej de a te întreba la un moment dat cine ești, ci te ajută să faci un salt imens în propria persoană.
Nu putem pierde acest răgaz, când UE poate veni în ajutorul nostru. Trebuie să avem o strategie de țară.
Tatiana Chiriță, Membru, Asociația Dacia (Roma, Italia)
Aspecte ale promovării culturii românești în Diaspora
În mult iubita noastră Basarabie sunt multe suflete moarte. La Chișinău lucrurile merg din ce în ce mai prost. Politicienii nu vor nici în UE, nici cu România, pentru că acolo îi așteaptă pedepse.
Reunirea cu patria mamă, România, nu mai poate fi amânată. Cu cât basarabenii vor conștientiza că numai unirea este soluția, cu atât mai devreme ne vom uni. DNA, treceți Prutul.
Mircea Popescu, fost Președinte al Consiliului Mondial Român (România – SUA)
Unicitatea românească
Autoritățile române păstrează un tabu asupra unirii din diplomație, însă diplomația tocmai asta înseamnă, să impună comunității internaționale voința poporului.
Ideea unicității românești este foarte actuală. Unicitatea nu înseamnă superioritatea față de alte națiuni. Tocmai prin unicitatea și coeziunea lor, românii au rezistat în fața invaziilor.
În Basarabia populația este supusă discriminării.
Unicitatea românească are două elemente: conștiința individuală și conștiința statală. Dacă unul dintre acestea dispare, dispare și ideea de indivizibilitate.
Conștiința de nație a început să prindă cheag pe ambele maluri ale Prutului.
Avem nevoie să luptăm pentru conștiința de statală, care este alterată la ora actuală pentru că se dorește statalizarea Basarabiei.