Diplomația Unirii – program de acțiuni pro-unioniste, organizate de românii din Diaspora, pentru asigurarea unui lobby permanent în favoarea Unirii, orientat către factorii de decizie din țările-gazdă.
Gheorghe Șalaru, fost ministru al Mediului
Am mari suspiciuni că, deși eu mă bat ca unirea să aibă loc în timpul vieții mele, îmi e teamă că nu se va întâmpla.
Tare că tem că peste 25 de ani, tot într-o sală ca aceasta vom vorbi la fel. Am aceste suspiciuni. Am fost ministrul al Mediului și, ca orice politician, am trișat.
Propun să ne delimităm de minciună. Trebuie să spunem că Republica Moldova este un stat falit, singura soluție este să ne unim.
Daniel Gheorghe, deputat
Românii sunt considerați a fi ceva aparte de moldoveni, fapt total inadmisibil. Românii de peste Prut sunt parte din marea comunitatea românească, fără niciun fel de discuție.
Este prioritar să gândim în perspectiva unei strategii pe termen lung în termeni de unire. Unirea este un deziderat realizabil, la care nu trebuie să renunțăm sub nicio formă.
Toți cei care vorbesc despre moldoveni, sunt contuatori ai politicii rezultate din pactul Ribbentrop – Molotov. Nu mai putem vorbi din perspectiva a două state românești, Republica Moldova este un stat falimentar, care nu mai poate să vadă care este interesul cetățenilor.
Vlad Cubreacov, președinte al Asociației Răsăritul Românesc (Chișinău, Republica Moldova)
Diplomația populară: cetățenia României – instrument al Unirii
Când se vorbește de despre unirea celor două state, se vorbește de jos în sus.
Putem să măsurăm unirea, putem să vedem câtă unire avem astăzi, există statistici pentru asta.
Dacă mergem cu același ritm de până acum cu redobândirea cetățeniei pentru cei de peste Prut, cam prin 2050 se realizarea unirea. Cetățenii din Republica Moldova nu au renunțat niciodată la cetățenie.
Mihai Fusu, regizor, actor, dramaturg (Chișinău, Republica Moldova)
Unirea prin elemente concrete în educație, cultură și comunicare
În 1989 polonezii se bucurau de libertate, iar noi luptam pentru limba română. Dacă vorbeai românește la o audiție, nu erai acceptat în spectacol. S-au făcut pași enormi pentru afirmare. Noi toți trebuie să știm lucrul acesta și să știm că se muncește și se face.
Un lucru pe care trebuie să-l înțelegem fără isterie este menținerea limbii ruse. În anii ’90 era un canal de culturalizare, România nu se adaptase încă. Până la venirea lui Putin la putere, era un exemplu de democrație.
Astăzi, după câțiva ani după aderarea la UE, lucrurile s-au schimbat în România. Atunci, patriotismul era al nomenclaturiștilor, al securiștilor, cu limbaj arhaic.
Astăzi avem nevoie de un românism modern, dinamic, european, care să afirme valori universale.
Noi avem responsabilitatea să-i integrăm pe cei de limbă rusă, găgăuză. Să construim un românism civilizațional, nu romantic, pașoptist.