Cetățenii Republicii Moldova trebuie să ia în calcul și o dare la o parte democratică a politicienilor aflați la putere pentru continuarea parcursului european, este de părere fostul premier de la Chișinău, Iurie Leancă.
„Republica Moldova trebuie să-și continue parcursul european și democratic chiar dacă pentru asta va fi nevoie ca poporul să-i dea democratic la o parte pe cei care astăzi denaturează în mod cinic sensul votului dat pe 30 noiembrie”, declară Leancă.
Fostul premier spune că 7 aprilie nu este doar o dată simbolică, ci este un nou început pentru Republica Moldova, iar tinerii care au ieșit în stradă la Chișinău cu șase ani în urmă pentru că își doreau calea europeană.
„7 Aprile este nu doar o dată simbolică, ci a reprezentat un început pentru Republica Moldova, a fost momentul în care țara noastră a fost pusă cu adevărat pe calea europeană, momentul când am transmis întregii lumi mesajul că ne dorim o dezvoltare democratică, am arătat că poporul este suveran, nu politicienii. A fost un moment de mare curaj, cu oameni care s-au sacrificat pentru că își doreau să trăiască într-o țară europeană”, spune Leancă.
„Constat cu tristețe că autoritățile aproape au uitat astăzi de această importantă zi, constat că politicienii care anii trecuți se băteau cu pumnii în pieptul lor de revoluționari, astăzi stau cu ochii plecați, au reacții palide și așteaptă să treacă repede această zi, să nu fie în situația de a le explica celor care pe 7 aprilie 2009 au luptat pentru debarcarea comuniștilor de la guvernare, de ce astăzi ei i-au adus înapoi la putere”, mai spune Iurie Leancă.
Astăzi se împlinesc șase ani de la protestele violente de la Chișinău, când zeci de mii de tineri au ieșit în stradă pentru a contesta rezultatul alegerilor câștigate de comuniști. Peste 30.000 de tineri au scandat Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”, iar liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin.
Președintele Parlamentului de atunci, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizații din România. Liderii partidelor de opoziție s-au delimitat de violențe, cerând autorităților de stat să nu implice deloc opoziția în aceste violențe, motivând că aceștia nu sunt responsabili de acțiunile care au avut loc pe 7 aprilie. Opoziția a început negocieri cu guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română.
În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet, astfel încât lucrătorii din ministere să fie „protejați de știrile despre proteste”. Nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului. În noaptea de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat 193 de studenți.
În clipurile video din 7 aprilie se vede clar cum persoanele care au arborat drapelul României și al UE pe clădirea Președinției au fost ajutate de polițiști în uniforme, retragerea prematură a forțelor de poliție din fața protestatarilor și pasivitatea pompierilor în stingerea incendiului de la Parlament.
După proteste au fost 108 plângeri penale înregistrate; din aceste 108, 102 cazuri penale au fost iniţiate şi numai 31 de dosare au ajuns pe mesele instanţelor de judecată; 14 poliţişti au primit pedepse cu suspendare și 22 de polițiști au fost achitaţi; avem doar două condamnări – Gheorghe Papuc şi Ion Perju, fostul inspector al Poliţiei Criminale, învinuit de procurori de uciderea lui Valeriu Boboc – cu executarea pedepsei, dar amândoi au dispărut.
