Centrul de Geopolitică şi Antropologie Vizuală, Masterul de Studii de Securitate din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni au organizat miercuri, 18 mai 2011, la Sala de Consiliu a Facultăţii de Sociologie o dezbatere despre situaţia actuală a românilor din Timoc (Serbia). La eveniment a participat o delegaţie a românilor din această zonă, reprezentaţi de părintele Parintele Boian Alexandrovici (protopop de „Dacia Ripensis”), dr. Pedrag Balasevic (Preşedinte al Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia), Zavisa Jurj (Preşedinte al Asociaţiei „Ariadnae Filum”) şi Dragan Demic (Vicepreşedinte al Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia), precum şi senatorul Viorel Badea (Comisia de politică externă a Senatului, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni), prof.univ.dr. Radu Baltasiu (coord. al Masterului Studii de Securitate, director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române) şi Eugen Popescu (Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni).
În cadrul dezbaterii, invitaţii au evidenţiat multiple aspecte ale problemelor cu care se confruntă românii timoceni, legate, în principal, de criza de identitate, de comunicarea defectuoasă cu autorităţile sârbe şi lipsa unui sprijin susţinut din partea autorităţilor române.
Părintele Boian Alexandrovici, preot român ortodox din Valea Timocului, paroh de Mălainiţa și Remesiana, protopop al Protopiatului Dacia Ripensis cu sediul la Nigotin, cel care a ridicat prima biserică românească din Serbia, a precizat că în Valea Timocului din Serbia sunt 154 de sate româneşti şi 48 de localităţi mixte, în care ,,rumânii (denumire dată de limba română conservată la nivelul anului 1833) nu au niciun drept, nu au şcoală în limba română, nu au avut până de curând nici biserici în care să se slujească în limba română”. Cei 350.000 de români timoceni sunt numiţi ,,vlasi” de către sârbi, care le atribuie şi o altă denumire limbii vorbite – limba vlahă, încercând să demonstreze că etnia lor este distinctă de cea a românilor. Părintele Boian Alexandrovici a menţionat şi că modificarea numelor românilor din Timoc reprezintă o strategie pentru a întări aceeaşi idee. ,,Dacă veniţi într-un sat şi spuneţi că vreunul se cheamă Van Truşcă, oficial este Iovan Iovanovici (…). Numele personale se traduc. Dacă o familie se cheamă Floarea, oficial e scrisă Ţveta”, a exemplificat părintele.
,,În legea sârbă, fiecare minoritate are dreptul şi poate să constituie un consiliu naţional, care este cea mai mare instituţie în cadrul comunităţii, finanţată de stat, pentru păstrarea limbii, culturii, pentru învăţământ şi pentru informare. Nu este o organizaţie politică, este o organizaţie care trebuie să se ocupe de păstrarea identităţii minorităţilor. Din păcate, anul trecut politica s-a amestecat în alegerea consiliilor, acestea ajungând să fie preluate de oameni din comunitatea românească, dar care lucrează pentru partidele sârbe”, a menţionat Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia (PDRS). El a adăugat că în timpul campaniei de anul trecut,300 de români au fost anchetaţi doar pentru că s-au înscris pe listele speciale ca ,,români”. ,,Asimilarea asta care durează de ani de zile, se pare că acum este mult mai forţată, în sec. 21, într-o Serbie democrată, care îşi doreşte să intre în Uniunea Europeană”, a semnalat preşedintele PDRS. Totodată, acesta a amintit de ultima hotărâre a consiliului „vlasilor”, din data de 15 mai a.c., care prevede ca atunci când se va standardiza limba „vlahă” – misiune a Academiei Serbiei- aceasta să fie scrisă cu caractere chirilice, acţiune inacceptabilă din punctul de vedere al românilor timoceni.
Preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum”, Zavisa Jurj, a întărit ideea că cea mai mare problemă a românilor din partea de răsărit a Serbiei este că acestora nu li se permite să îşi afirme identitatea, ,,să vorbească româneşte, să viseze româneşte”.
,,În anii trecuţi, o generaţie nouă de oameni s-a deşteptat şi a băgat de seamă că ei nu sunt sârbi, ei nu sunt iugoslavi, că trebuie să-şi păstreze obiceiurile, limba şi tradiţia”, a menţionat vicepreşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, Dragan Demic. Totodată, împreună cu membrii Consiliului Rumânilor din Serbia, acesta a propus ca limba vorbită în administraţia locală să fie româna, iar în şcoli să se studieze două ore pe săptămână de limbă română şi elemente de cultură naţională, propunere respinsă de Ministerul Educaţiei din Serbia.
Senatorul Viorel Badea, preşedintele recent înfiinţatei Comisii pentru românii de pretutindeni a anunţat că cel mai probabil în luna iunie a acestui an, o delegaţie a Parlamentului României va efectua o vizită de lucru în Serbia, în care va încerca să puncteze ,,pentru a zecea, a douăzecea oară” situaţia românilor din Valea Timocului. ,,De data aceasta nu vom mai veni cu o doză de diplomaţie exagerată şi cu bun-simţ învăţat la mama acasă, vom încerca să venim cu nişte puncte foarte clare pe lista noastră de activităţi de acolo (…). Vom aminti Serbiei că susţinem integrarea ei în Uniunea Europeană, dar numai în condiţiile în care are temele făcute”, a precizat acesta.
Ceea ce îşi doresc românii din Timoc este să poată beneficia de aceleaşi drepturi de care se bucură alte minorităţi de pe teritoriul Serbiei sau din orice stat european şi este datoria noastră să îi sprijinim pe orice cale să îşi poată afirma identitatea liber. Pentru că aşa cum sublinia şi senatorul Badea, când stai în casă nu te plouă, dar în afara casei ţi se face frig…
Foto: Info Prut/Iulia Modiga
