În capitala Letoniei începe astăzi summit-ul Parteneriatului Estic, însă așteptările de la acest eveniment sunt mici în cele șase state post-sovietice: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Inițial, Parteneriatul Estic a fost lansat pentru ca fostele state sovietice să aibă relații mai strânse cu Uniunea Europeană, să demareze reforme, să armonizeze legislația cu cea comunitară. Entuziasmul ultimului summit, cel de la Vilnius, când s-au semnat acorduri de asociere cu UE, a transformat Parteneriatul Estic într-o antecameră a aderării.
Partenerii estici ai Uniunii Europene au fost lăsați să creadă chiar că agresivitatea Rusiei este un impuls pentru aderare, că oficialii de la Bruxelles vor coborî standardele de aderare de frica Rusiei. Oficialii europeni au anunțat destul de subtil și cu mult timp în urmă că regulile nu se schimbă doar pentru că Ucraina și-a pierdut o bucată de teritoriu, anexată de Rusia.
Astfel, criza cu mai multe dimensiuni din partea de est a Europei, a temperat spiritele statelor aspirante, inclusiv entuziasmul Republicii Moldova, poreclită de presă premianta Parteneriatului Estic. Dacă diplomația de la Chișinău susținea anul trecut sus și tare că la Riga va depune cererea de aderare, anul acesta, ministrul de Externe Natalia Gherman a lăsat să se înțeleagă inițial că nu este oportună depunerea, ca apoi să fie clar pentru toată lumea că evenimentul cu cerea oficială este rezervat undeva în viitor.
Mai mult, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus recent într-un interviu că Republica Moldova, Ucraina și Georgia au dreptul să viseze la aderare, dar că e datoria lui să nu facă promisiuni pe care nu le poate ține.
Principala chestiune de pe agendă va fi cum anume Uniunea Europeană şi-ar putea reconcilia programul Parteneriatului Estic cu Moscova. Summitul precedent al Parteneriatului, din noiembrie 2013 de la Vilnius, a culminat cu refuzul conducerii de atunci de la Kiev de a semna acordul de asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce a dus la căderea regimului Victor Ianukovici, urmată de anexarea Crimeii de către Rusia şi începutul conflictului militar din estul Ucrainei. Fostele republici sovietice din apropierea Rusiei privesc cu îngrijorare la ambiţiile imperiale crescânde ale Kremlinului, pe fondul problemelor economice din Rusia şi demonstrațiilor de forţă militară ale acesteia.
