Legea Procuraturii, care a primit deja aviz pozitiv din partea Comisiei de la Veneția, a fost votată doar de 37 de deputați, din cei 67 prezenți, azi, în plenul Parlamentului. Fracțiunea liberalilor nu a votat.
Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, spune că fracțiunea sa nu a votat pentru că este o lege care contrazice legea fundamenrtală a Republicii Moldova. „Este o amăgeală, o bătaie de joc. Nu poți să adopți legea, apoi să modifici Constituția”, a spus Ghimpu.
Dacă Legea Procuraturii va fi votată de majoritatea deputaților aleși, adică 51, va fi necesară schimbarea Constituției. Legea Procuraturii prevede numirea procurorului general de către președintele Republicii Moldova, iar Constituția prevede numirea acestuia de către Parlament.
„Eu sunt unul din cei prezenți în ziua când Republica Moldova a fost acceptată ca membru în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cu condiția că Republica Moldova își asumă să reformeze, în primul și în primul rând, Procuratura”, a spus Ghimpu.
„Am ajuns, din nou, să dezamăgim și europenii, și cetățenii”, a mai declarat liberalul. Ghimpu a mai spus că deputații comuniști au lipsit special din Parlament astăzi, pentru că ar fi votat negativ, iar colegii lor din coaliția de guvernare ar fi insistat să lipsească, pentru a trece proiectul de lege de prima lectură.
Legea Procuraturii trebuie să fie dezbătută, obligatoriu, în două lecturi, pentru că este lege organică. Conform prevederilor constitutionale, legile organice se adoptă cu votul majorității deputaților aleși.
Potrivit proiectului de lege, înregistrat în Parlament în 18 mai, procurorul general va fi nominalizat de Consiliul Superior al Procurorilor și validat în funcție de președintele statului. Acum procurorul general este votat de Parlament. Președintele statului poate respinge motivat, o dată, nominalizarea făcută de Consiliul Superior al Procurorilor. Din Consiliul Superior al Procurorilor fac parte și patru membri ai societății civile, care sunt aleși, prin concurs, de președinte și de Parlament.
Uniunea Europeană a anunțat în 2013 că oferă Republicii Moldova 60 de milioane de euro pentru reformarea Justiției.
Anul trecut, Republicia Moldova a primit cu 1,8 milioane de euro mai puţin din tranşa a doua de 15 milioane, alocată reformării Justiţiei, deoarece a întârziat adoptarea legii Procuraturii. Șeful misiunii UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a criticat în diverse apariții publice lipsa de progres din domeniul Justiţiei şi al luptei cu corupția.
Delegația Uniunii Europene la Chișinău a informat autoritățile că nu vor mai primi bani pentru reformarea Justiției, dacă nu adoptă până în septembrie o lege nouă a Procuraturii, însă nu este primul asemenea avertisment. Procurorul general, Corneliu Gurin, a spus că el sprijină o reformă care ar face să apară și în Republica Moldova o Direcție Națională Anticorupție ca în România.
