Reformarea justiţiei a fost trasă din nou pe linie moartă, astăzi, după ce pachetul de legi reformatoare privind Comisia Naţională de Integritate (CNI) şi sistemul de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele care deţin funcţii publice şi de demnitate publică nu a fost susţinut de către Guvern.
Potrivit Jurnal.md, ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, a afirmat că noul proiect de Lege cu privire la CNI urmăreşte asigurarea independenţei instituţionale şi operaţionale a acesteia, prin excluderea din actul decisional a factorului politic. În proiectul de Lege se propunea reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate în Centrul Naţional de Integritate, care ar fi urmat să aibă în componenţă 30 de inspectori de integritate.
Viceprim-ministrul Victor Osipov a declarat, conform sursei citate: „Am înţeles că s-a discutat această chestiune la şedinţa Consiliului alianţei. Inspectorii de integritate vor avea puteri foarte mari. Dispare elementul administrării colegiale a acestui sistem. Ţin să informez că această reformă nu avea suport la parlament şi va fi întors”.
Ministrul Justiţiei i-a replicat: „Nu a fost o idee năstruşnică a noastră. A fost un grup din experţi de la diferite instituţii care au lucrat la acest proiect, inclusiv de la Transparency International-Moldova, şi a fost supus expertizei de către Consiliul Europei. Nu e vorba de o concentrare în mâinile cuiva. Din contră, conceptul este desconcentrarea atribuţiilor la diverşi actori”.
Cei care au boicotat proiectul au fost miniştrii PDM-ului condus de Marian Lupu şi oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Chiril Gaburici a comentat, informează Jurnal.md: „Cu plăcere aş trece la chestiunea cu numărul 49 (n.r. – demisia Guvernului). Era o iniţiativă europeană, puternică şi corectă”.
Rezumând plastic situaţia, dintr-o singură rafală de voturi miniştrii “democraţi” au compromise un pachet de legi şi un proiect de lege care fac parte Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016, paralizând un cadru de reglementări anticorupţie.
Descrierea tehnică a proiectelor respinse
Proiectul de Lege referitor la CNI propune instituirea Consiliului de Integritate compus din şapte membri desemnaţi de diferite instituţii publice, cât şi selectaţi din rândul societăţii civile şi a jurnaliştilor. Pentru a asigura legitimitate acestui Consiliu, membrii acestuia vor fi numiţi de Parlament la propunere unor instituţii clar stabilite.
Proiectul de Lege privind declararea averii şi a intereselor personale instituie sistemul de depunere în formă electronică a declaraţiilor de avere şi a intereselor personale, prezintă un formular unic al declarării averilor şi intereselor personale, micşorându-se cu 50 la sută numărul declaraţiilor ce trebuie depuse anual, până la 31 martie a fiecărui an la Centrul Naţional de Integritate.
Proiectul extinde sfera bunurilor ce vor face obiectul declarării. Astfel, în lista bunurilor ce urmează a fi declarate de subiecţii declarării şi membrii familiei acestuia au fost incluse: numerarul în monedă naţională sau în valută străină, deţinut de subiectul declarării şi membrii familiei acestuia şi care nu face obiectul unor depuneri în instituţiile financiare şi care depăşesc suma de 20 000 lei; bunurile sub formă de metale şi/sau pietre preţioase, obiectele de artă şi de cult, obiectele care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal a căror valoare unitară depăşeşte suma de 20 000 lei etc.
