Departajarea luptei politice din Republica Moldova drept o confruntare geopolitică între Est și Vest reprezintă un clișeu de suprafață care trădează o anumită lene analitică. Această idee reiese dintr-un articol de opinie publicat de Mihai Goțiu pe platforma România Curată.
„Nu am instrumentele necesare pentru o analiză cantitativă, dar, totuși, e vizibil: avem în România mai mulți experți în problema Greciei, decât în problema Moldovei. Cel puțin așa pare dacă ar fi să numărăm articolele din ultimele săptămâni despre criza grecească, comparativ cu cele despre criza din Moldova și alegerile locale din această țară. Mă rog, fără a aduce-n discuție cât de experți sunt cea mai mare parte a celor care vorbesc și scriu despre Grecia – asta e o altă poveste. Că de ar fi să citești două articole despre Grecia, unul pro și altul contra (nu contează ce înțelege fiecare prin pro sau contra), sau dacă citești o sută, ești la fel de lămurit – informația e aceeași, singurele diferențe țin de tonalitate și de gradul de isterie, mai mare sau mai mic. Singurul lucru interesant, pentru mine, e de ce acest subiect e multiplicat în mass-media autohtonă mult mai mult decât subiectul Moldovei. Că, în cazul Greciei, chiar nu prea depinde de noi la ce soluție se va ajunge”, notează Goțiu.
Goțiu susține că abordarea de tip pro-Rusia versul pro-Europa este un prea simplistă, aducând în discuție o conversație cu un prieten, scriitorul Alexandru Vakulovski: „Nu mai târziu decât aseară, aflat la Cluj, la lansarea cărții soției lui, Moni Stănilă (<<Colonia fabricii>>), Sandu Vakulovski a adus în discuție o idee pe care n-am regăsit-o în niciuna dintre analizele diverșilor experți de birou de pe la noi: până la urmă, niciuna dintre formațiunile politice de la Chișinău nu-și doresc cu adevărat aderarea la UE. Dacă în cazul formațiunilor etichetate ca <<pro-Moscova>> e de la sine înțeles de ce, în ce le privește pe cele auto-declarate ca fiind pro-europene dorința e la fel de mică. Iar motivul e… DNA-ul românesc. Nu zâmbiți, că face sens: având exemplul politicienilor de la București, care fac coadă la declarații în fața procurorilor, e de înțeles de ce n-ar exista un interes real din partea <<pro-europenilor>> moldoveni pentru a vedea replicat la același nivel DNA-ul de la Chișinău”.
Mihai Goțiu mai scrie în articolul său că dacă va continua această derivă politică în Republica Moldova, cultura comună dintre cele două state românești s-ar putea sparge, peste douăzeci, treizeci de ani, în„două culturi diferite în limba română”.
„O generație se mai poate recupera. Două va fi greu, infinit de greu. Și ăsta deja e un risc la fel de mare pe cât sunt rachetele rusești”, concluzionează Goțiu.
