În perioada 25-28 iunie, la Sibiu a avut loc workshop-ul internațional Dezvoltarea economică pe cele două maluri ale Nistrului. Opțiuni interne și oportunități externe. Evenimentul a fost organizat de Departamentul de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii de Securitate al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Workshop-ul a debutat cu prezentarea unui raport al evenimentului anterior – Analiza comparativă a dezvoltării pe cele două maluri ale Nistrului. Politici de implementare, politici dezirabile, desfășurat în perioada 26-29 martie 2015. Astfel, s-a discutat succint despre raportul prezentat de Departamentul de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii de Securitate cu privire la workshopul anterior.
Manifestarea a reunit experți și reprezentanți de pe ambele maluri ale Nistrului, iar tematica a fost una exclusiv economică. Astfel, discuțiile s-au axat pe un domeniu extrem de important, poate chiar cel mai important, care influențează atât parcursul cultural, social și, mai ales, cel economic. Iurie Morcotilo, cercetător economic, reprezentant al Organizației Expert Grup din Chișinău, a menționat că Acordul de asociere cu Uniunea Europeană este, în mare parte, economic și doar aproximativ 20% cultural, social etc. De asemenea, pe parcursul celor câteva zile de expuneri, s-a menționat faptul că economia reprezintă o sumă de decizii politice care influențează parcursul unui stat/regiuni etc. În completare, Galina Șelari, director al Centrului de Investigații Strategice și Reforme din Chișinău, a subliniat faptul că Acordul de Asociere este dovada vie că politica este sensul concentrat al intereselor economice. Totodată, expertul economist consideră că Republica Moldova și regiunea Transnistria ar trebui să-și unească eforturile pentru a soluționa anumite divergențe de ordin politic tocmai pentru a câștiga ambele părți din perspectivă economică.
Datorită tematicii abordate, subiectul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană de către Republica Moldova, a fost unul central. Și reprezentanții regiunii transnistrene au menționat faptul că acest acord este unul politic, dar care folosește mulți termeni economici. Iurie Morcotilo a subliniat faptul că „graba” cu care s-a semnat acest acord a fost determinată și de embargoul economic impus de Federația Rusă Republicii Moldova și implicit Transnistriei, dar și datorită situației politice și economice instabile din Ucraina. Galina Șelari susține că tensionarea relațiilor politice dintre partenerii economici externi ai Republicii Moldova și ai regiunii transnistrene (și aici, se referă la relațiile deloc simple Federația Rusă – Ucraina – Uniunea Europeană) are un impact puternic asupra economiei statului și, implicit asupra nivelului vieții cetățenilor moldoveni. O țară mică precum Republica Moldova, cu specifica preponderent agrar, ar trebui să se bazeze pe export, iar semnarea acordului de asociere este o mână de ajutor întinsă Republicii Moldova. Totodată, d-na Șalari a subliniat faptul că ar trebui să încetăm să vorbim despre Republica Moldova și regiunea transnistreană ca despre două entități separate pentru că, din punctul său de vedere, este o abordare greșită. Cele două părți sunt dependente una de cealaltă, în faptul că Transnistria de facto există, iar de jure nu, face lucrurile mai complicate, însă nu imposibile.
Galina Șelari a demonstrat prin date concrete, cifre și statistici, faptul că semnarea acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană a determinat un flux comercial extern mult mai mare și mai intens pentru Republica Moldova. Totodată, d-na Șelari a prezentat cifre care susțin faptul că, în ultimii 4 ani exportul spre CSI și Federația Rusă a scăzut considerabil, crescând exportul spre țările europene. Această situație este valabilă și pentru Transnistria pentru că cifrele care reflectă exportul Transnistria – CSI/Federația Rusă arată că acesta a scăzut considerabil în ultima perioadă. În acest context, se consideră că regiunea transnistreană ar trebui să accepte și să susțină semnarea acordului de asociere și să participe efectiv, spre binele populației din stânga Nistrului.
În acest context, Vladimir Yastrebceak, profesor la Universitatea „Taras Șevcenko” din Tiraspol, a subliniat faptul că, de multe ori, Transnistriei i s-a reproșat faptul că a refuzat participarea la semnarea Acordului de Asociere, deși a fost invitată. E adevărat că această invitație a fost refuzată, însă d-nul profesor a accentuat că nu poți invita pe cineva să participe la tratative, impunându-i atât de multe restricții și limite, încât să îți dai seama că, de fapt, chiar dacă vei participa la tratative, opinia ta nu contează.
Un alt subiect al evenimentului de la Sibiu a fost dezvoltarea regională, iar expunerea Olesei Telembici, reprezentant al Agenției Regionale de dezvoltare din Tiraspol a subliniat faptul că, în ultimii ani se înregistrează schimbări pozitive și inițiative în ceea ce privește accesarea de fonduri europene de către organizațiile din regiunea transnistreană. Evident, prima poziție în ceea ce privește finanțarea externă, o ocupă Federația Rusă, iar pe locul al doilea și respectiv al treilea se regăsește Uniunea Europeană ți Statele Unite. Cele mai multe proiecte de dezvoltare sunt în domeniul social, pentru repararea, construirea și susținerea grădinițelor, școlilor și spitalelor. În schimb, sunt foarte puține proiecte care să implice dezvoltarea infrastructurii, ceea ce explică, de exemplu, starea deplorabilă a drumurilor.
Totodată, Olesea Telembici a menționat că lipsa planurilor de dezvoltare și schimbările frecvente din administrația locală, sunt factori importanți care îngreunează mult implementarea unor acțiuni concrete. În cea ce privește accesarea fondurilor externe, principala piedică este lipsa surselor de învățare și instruire a persoanelor pentru scrierea efectivă a proiectelor. D-na Telembici a oferit câteva exemple concrete de proiecte implementate cu succes, iar unul dintre ele programul MATRA, finanțat de Ambasada Olandei la București și Chișinău.
O altă idee care a generat discuții aprinse printre participanții evenimentului a fost întrebarea Este oare pregătită Republica Moldova să înceapă discuțiile de aderare la Uniunea Europeană? Această întrebare a fost un fel de măr al discordiei pentru că a generat discuții și păreri contradictorii. Inevitabil s-a făcut o comparație cu perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, deși cele două state, România și Republica Moldova, au început discuțiile în situații extrem de diferite. În acest context, se consideră că România nu este un exemplu viabil, în primul rând datorită faptul că Republica Moldova nu are control juridic asupra întregului teritoriu. Cu toate acestea, nici România, în momentul începerii discuțiilor de preaderare nu era pregătiră să devină membru al UE, însă a trecut cu brio peste niște etape premergătoare, care i-au facilitat acceptarea în cadrul Uniunii Europene.
Proiectul Dezvoltarea ca soluție a conflictului transnistrean este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al României prin programul României de Cooperare pentru Dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Totodată, organizatorii își asumă organizarea unor astfel de mese rotunde de discuții și pe viitor, coordonatorul întregului eveniment prof. dr. Eugen Străuțiu menționând ă după fiecare workshop se dovedește că aceste dezbateri generează discuții și devin tot mai interesante, dovadă că acestea ar trebui să continue până la rezolvarea conflictului transnistrean.
