Colapsul economic al regiunii transnistrene, decuplată de la “cardiograful” financiar al Moscovei, continuă în ritm trepidant. Datoriile autorităţilor de la Tiraspol la achitarea pensiilor şi salariilor ating suma de 400 milioane de ruble.
Potrivit Jurnal.md, datele au ieşit la iveală în presa de la Tiraspol, după ce administraţia separatistă condusă de Evgheni Şevciuk a anunţat că în prima jumătate a anului curent, în buget au fost acumulate cu 700 de milioane de ruble mai puţin decât necesarul pentru cheltuieli.
Veniturile încasate la bugetul republican, local și de ”stat” au scăzut cu 14% de la începutul anului până în prezent, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Informația a fost comunicată de responsabila de finanțe de la Tiraspol, Elena Ghirjul.
Potrivit așa-numitului ”ministru” de finanțe din regiune, bugetele locale au fost reduse cu 20%, iar cel republican cu aproape 30% față de 2014.
Salariile ”bugetarilor” din regiunea transnistreană au intrat şi ele la apă în februarie cu 30%.
Criza economică din stânga Nistrului este pusă de separatiști pe seama autorităților de la Chișinău și Kiev, care ar urmări „blocada economică a regiunii”.
Recent, liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, s-a întâlnit cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit. Întrevederea a avut loc la iniţiativa părţii americane.
În cadrul acesteia, s-a acordat o atenţie deosebită problemelor legate de situaţia actuală a relaţiei dintre regiunea transnistreană şi autoritățile de la Chișinău. De asemenea, s-au analizat consecinţele instabilităţii economice, precum şi măsurile luate de Republica Moldova şi Ucraina, care în viziunea separatiștilor, impiedică ieşirea regiunii transnistrene din criză.
Restricţiile impuse de Kiev și Chișinău cu privire la activitatea economică de export a regiunii transnistrene continuă să afecteze bugetul Tiraspolului, a mai ținut să specifice Șevciuk. De asemenea, acesta şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia de la frontiera cu Ucraina.
„Ca şi înainte, suntem dispuşi să iniţiem relaţii constructive cu Chişinăul şi Kievul pentru a debloca economia, astfel incât să poată funcţiona, să ofere cetăţenilor o viaţă mai bună”- a spus liderul separatist. ,,Sper că în viitorul apropiat, partenerii noştri vor sta cu noi la masa negocierilor şi vom căuta împreună un compromis pentru a soluţiona aceste probleme”, a adăugat Evgheni Şevciuk.
Nici producţia companiilor din regiune nu o duce mai bine. La începutul lunii iunie, în cadrul unei ședințe de urgență pe marginea situației economice a fabricilor și uzinelor din regiunea transnistreană, așa-zisul ”premier” de la Tiraspol, Tatiana Turan, a fost informată că întreprinderi precum S.A. ,,Combinatul de pâine din Râbnița” și Î.S. ,,Pâinea de Bender” și-au redus producția cu aproximativ 15-20%. Totodată, conform unui raport prezentat în cadrul ședinței, o serie de companii au probleme legate de exportul pe piețele ”externe”. O altă temă abordată în cadrul ședinței a fost cea a datoriilor pe care întreprinderile le au față de angajați. Printre acestea s-ar afla și Portul fluvial și uzina de asamblare a automobilelor din Tighina. Cea mai dură lovitură economică a încasat-o, însă, grupul Sheriff, cel mai mare plătitor de taxe şi impozite din zona separatiştilor, care asigură peste 40% din veniturile la bugetul regiunii. Pe primele patru luni ale acestui an, grupul Sheriff a achitat la buget doar 108 milioane de ruble locale. Scăderea este peste 100 de milioane, aproximativ 48% comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2014. Centrala Termoelectrică Moldovenească, al doilea mare contributor bugetar, care aparţine grupului rusesc Inter RAO EES, a plătit mai puţin la bugetul regiunii doar 60 de milioane de ruble (scădere de 16%), urmată de Uzina Metalurgică din Râbniţa, oraşul de baştină al liderului separatist Evgheni Şevciuk – contribuţia entităţii industriale se rezumă doar la 37, 7 milioane de ruble. În top urmează alte două companii deţinute de grupul Sheriff: Kvint – 22 milioane de ruble; şi Tirotex – 21, 7 milioane de ruble. De asemenea, oprirea robinetului finanţator al Rusiei către „jucăria” sa separatistă de pe teritoriul Republicii Moldova a băgat în criză şi sectorul textilelor. Fabrica cea mai mare de textile din regiunea, şi al treilea pol bugetar al zonei, Interdnestrkrom, pare a fi dispărut din graficul celor mai potenţi contribuabili, informa la finalul lunii mai Mold-Street.
Dacă la capitolul “dărniciei” Kremlinul se doveşte extrem de zgârcit, la capitolul “declaraţiilor îngrijorate” Moscova se dovedeşte extrem de filantropă. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a anunţat recent că Moscova este îngrijorată cu privire la criza economică cu care se confruntă regiunea transnistreană și speră că problemele Tiraspolului se vor rezolva în toamnă. În ceea ce privește relațiile comerciale dintre Republica Moldova și Rusia, Rogozin a declarat în Duma de Stat că acestea depind de poziția Chișinăului față de “pacificatorii” ruși din regiunea transnistreană.
Ucraina a decis luna trecută să blocheze accesul militarilor ruși în regiunea transnistreană.
În timp ce regiunea transnistreană se duce încet, dar sigur la fund, așa-zisa șefă a diplomației de la Tiraspol, Nina Ștanski, merge în sejur la Viena, informează astăzi Deschide.md.
Nina Ştanski – îndrăgostită de capitala Austriei. Austria, unul dintre pionii principali ai Rusiei în Uniunea Europeană. Evgheni Şevciuk – îndrăgostit de staţiunea cehă de lux Karlovy Vary, unul dintre paradisurile investiţionale ale magnaţilor ruşi într-o Cehie condusă de preşedintele Milos Zeman, beneficiar al finanţărilor de campanie prezidenţială din partea companiei ruse Lukoil. Altfel spus, lucrurile se leagă cu limpezime matematică într-un puzzle al traiului babilonic pentru cei protejaţi politic şi al sărăciei lucii pentru cei lipsiţi de putere.
