Deprecierea leului moldovenesc şi embargoul impus de Rusia importului de fructe din Republica Moldova nu doar că obligă cultivatorii de peste Prut să-şi vândă marfa la preţuri foarte mici, dar, în condiţiile în care cumpărătorii nu se înghesuie la aceste produse, sunt puşi şi în situaţia de a distruge o parte din producţie cu tractorul.
Acesta este şi exemplul cultivatorilor de piersici.
Fabricile de conserve primesc cantităţi limitate de piersici, iar piaţa internă are un surplus de producţie – aceşti doi factori situaţionali contribuie şi ei la marasmul acestei speţe comerciale.
La Căuşeni, o zonă opulentă în producţia de piersici, aceste fructe se vând la preţul de 1 leu/kilogram, însă chiar şi la acest preţ cerinţa existentă, extrem de anemică, nu are cum să acopere enormul vid de profit al comercianţilor. Exprimată în cifre, criza financiară a Republicii Moldova, potenţată „supersonic” de mega-jaful din sistemul bancar, loveşte în acest an într-un segment economic cu următoarele date: pe întreg teritoriul Republicii Moldova sunt 7300 de hectare de livezi de piersici, anual fiind colectate de pe aceste suprafeţe până la 15.000 de tone de fructe. Prin urmare, este lesne de imaginat ce cantitate din acest volum de producţie va ajunge, în instantanee deprimante, strivită sub roţile tractoarelor.
Valeriu Rusu, un cultivator de piersici din satul Ursoaia, raionul Căuşeni, spune că de pe cele cinci hectare de livadă pe care le deţine a recoltat în acest an în jur de 40 de tone de piersici, informează postul de televiziune local „Studio-L”. Deja 15 tone de piersici au fost scuturate din copaci şi aşteaptă să fie strivite, potrivit sursei citate. Însă aceasta este doar o piesă din „puzzle”. O altă piesă vizează confuzia, şi anume faptul că o parte dintre agricultorii care au dat la procesat fructele fabricilor de conserve încă nu cunosc preţul la care cantităţile lor au fost achiziţionate. Agricultorii spun că reprezentanţii fabricilor le-au transmis că preţul le va fi comunicat mai târziu.
Nici Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) nu pare, la o primă vedere, decisă în a le uşura puţin traiul agricultorilor pe piaţa externă. Potrivit Mold-Street, producătorii de fructe se confruntă cu noi probleme la obţinerea certificatelor de origine pentru exportul pe piaţa din Rusia. Direcotrul executiv al Moldova Fruct, Iurie Fală, afirmă că ANSA a început să elibereze certificate„foarte selectiv”. „De exemplu, la merele de vară chiar deloc”, spune Fală, potrivit sursei citate. Şeful Moldova Fruct zice că ANSA invocă prevederile ultimei scrisori primite din partea Rosselhoznadzor, Serviciul Federal de Control Veterinar și Fitosanitar din Rusia. Lucrurile arată în felul următor: ultima scrisoare anulează prima scrisoare. În prima scrisoare, din 26 februarie 2015, unui număr de 10 întreprinderi din Republica Moldova li se permitea exportul de fructe în Rusia. În ultima scrisoare, însă, primită de conducerea ANSA în iunie, Rosselhoznadzor a luat hotărârea de a limita grupul de întreprinderi. „Cei de la ANSA tratează prevederile scrisorilor emise de Rosselhoznadzor după bunul plac”, acuză Iurie Fală, citat de Mold-Street.
În scrisoarea de pe 12 iunie sunt specificate următoarele întreprinderi: „Grimafruct” şi „Agrodenidan” din raionul Briceni, „Maidan Grup”, „Unit-Olimp”, „Altîn Alma”, „Bakayan Com”, „Oguzagroprom” şi colhozul „Pobeda” din UTA Găgăuzia, dar şi „întreprinderi nespecificate din raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia”, susţine directorul de la Moldova Fruct. Numai că, adaugă Fală, pe pagina web a Serviciul Federal de Control Veterinar și Fitosanitar din Rusia, la capitolul restricţiilor temporare, nu este menţionat că doar aceşti actori comerciali ar avea acces liber pe piaţa rusă.
Cum se apără ANSA? Alexandru Ciobanu, vicedirector ANSA, a declarat, conform publicaţiei economice: „Se eliberează certificate, dar pentru companiile din ultima listă alcătuită de Rosselhoznadzor”.
Pe 18 iulie s-a împlinit un an de când autorităţile sanitare din Rusia, pe fondul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană prin Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb, au decis să introducă interdicţii pe importurile de produse moldoveneşti, pe lista neagră nimerind şi merele, perele, prunele, piersicile, nectarinele, caisele, vişinele, dar şi conservele cu fructe şi legume.
