Într-un material de analiză, specialistul în geopolitică Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) din cadrul Academiei Române, face o „autopsie” detaliilor tactice şi aspectelor dubioase ale organizatorilor – Platforma Civică DA – protestului desfășurat în Chişinău pe 6 septembrie.
„Protestul are lideri, dar nu are Lider”, scrie Dungaciu în cotidianul Adevărul, adăugând că este evident faptul că „asistăm astăzi la naşterea unei noi formaţiuni politice care se doreşte legitimată şi susţinută de către protestele din 6 septembrie (de fapt, de către toate trei protestele din acest an ale Platformei DA)„.
Absenţa unui lider în PMAN poate fi observată cu claritate în felul în care, duminică, în prima zi a protestului, numele Maiei Sandu a fost invocat aproape„religios”. Mai mult, notează directorul ISPRI, „faptul că s-a citit în Piaţă un mesaj al domniei sale postat cu o zi înainte pe Facebook – şi nu trimis special manifestării – sau că a fost aleasă în lipsă membru al unui comitet al Pieţii este o dovadă peremptorie în acest sens. Piaţa, ea însăşi, simte că nu are Lider, căci organizatorii şi vorbitorii de la tribună sunt prea eterogeni, prea diferiţi în viziuni, strategii de acţiune, istorii personale şi adeziuni anterioare. Un protest fără Lider, care năzuieşte, orice ar spune organizatorii, să devină partid, are un handicat profund. Deocamdată, este principala problemă internă a Platformei DA. Căci, din cauza eterogenităţiii acesteia, orice lider din interiorul Platformei, care va fi numit Liderul eventualei construcţii politice, riscă să nu întrunească adeziunea totală a colegilor”.
O altă problemă o reprezintă numărul mic de tineri în Piaţă, situaţie pe care Dan Dungaciu o vede ca o „marcă profundă” a diferenţei între „ceea ce s-a petrecut pe 6 septembrie şi alte proteste civice de la Chişinău: revoltele studenţilor din 1995, Orăşelul Libertăţii din 2002, protestele anti-comuniste din 2003 sau 7 aprilie 2009”.
„Organizatorii au încercat să compenseze asta prin aducerea pe scenă a unor interpreţi tineri, dar a fost mult prea puţin. Media de vârstă a protestatarilor a fost ridicată, lipsa studenţilor sau a unor voci tinere din spaţiu public care fac agendă a fost stridentă. De ce se întâmplă asta, nu e deocamdată limpede. Să fie vorba despre faptul că tineretul basarabean, exasperat şi sceptic, nu mai acceptă astăzi soluţii paleative de tipul «alt partid, cinstit, de data asta, chiar dacă cu oameni vechi?». Sau că, mai nerăbdători şi informaţi fiind, ştiu că singura soluţie realistă pentru lupta împotriva corupţiei sau europenizarea R. Moldova este doar reunificarea cu România, aşa cum sugerau bloggerii de la Chişinău? Deocamdată, este de consemnat această absenţă notabilă din Piaţă”, scrie Dungaciu în Adevărul.
Directorul ISPRI mai notează că România „a fost din nou expulzată din PMAN”. În ce sens? „Probabil că cel mai şocant lucru în timpul manifestărilor de protest a fost obstinaţia cu care România şi orice referinţă la ea a fost expulzată din Piaţă. Câteva steaguri unioniste nu trebuie să înşele pe nimeni mai ales că, după relatările participanţilor, acelea au fost fraudulos introduse acolo, iar purtătorii lor apostrofaţi de către organizatori”, subliniază Dungaciu, subliniind că primul semn al „de-românizării” PMAN-ului a fost dat pe 3 noiembrie 2013, „când două partide pro-europene, PLDM şi PDM au organizat înainte de Summitul de la Vilnius o amplă manifestare în PMAN în numele Europei şi al integrării (…) Pe 6 septembrie 2015, am asistat la un spectacol identic din acest punct de vedere, inestetic şi chiar mai ostentativ pe alocuri”.
Orice referinţă la „România”, „români”, „fraţi”, „ca să nu mai pomenim de Unire „, a fost exclusă din „repertoriul vorbitorilor”, atrage atenţia Dan Dungaciu.
„Mai mult, unul dintre organizatori vorbea nonşalant de prezenţa în Piaţă a «moldovenilor şi românilor» (!), iar toate referinţe la «neam», «ţară» etc. erau exclusiv la «Moldova» sau «neamul moldovenesc/moldav». Melodiile/imnul Pieţii nu au mai fost cele «pariotice româneşti», căci «patriotismul moldovensc» a dominat totul. Nu e niciun reproş, e o constatare care trebuie luată ca atare. Din această perspectivă, orice referire la Marea Adunare Naţională de la 27 august 1989 si simbolistica acesteia este, însă, frauduloasă”, mai scrie specialistul.
