Proiectul gazoductului Ungheni-Chişinău s-a transformat în „stânca lui Sisif”.
La finele lunii iulie, Ministerul Economiei de la Chişinău organiza un atelier de lucru în cadrul căruia aveau să fie prezentate primele rezultate ale studiului de fezabilitate pentru extinderea conductei de gaz de Ungheni până în capitala Republicii Moldova, context în care viceministrul Valeriu Triboi avea să reitereze poziția Guvernului de a accelera finalizarea studiului de fezabilitate până la sfârșitul acestui an și lansarea lucrărilor de construcție, astfel încât proiectul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2017.
Însă acest avânt heirupist nu a durat decât două luni. Pe 15 octombrie, Guvernul de la Chişinău, la propunerea Ministerului Finanţelor, a hotărât, deocamdată, să tragă pe linie moartă acest proiect vital pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.
Este vorba despre o rectificare bugetară în vederea reducerii veniturilor cu 3,9% şi a cheltuielilor cu 4,6%. Conform proiectului de rectificare, veniturile la bugetul statului urmează să se diminueze 1.186 milioane de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 1.590 milioane de lei.
Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a motivat în felul următor: “Veniturile şi cheltuielile sunt ajustate ca urmare a evoluţiilor macroeconomice recente şi prognozelor până la finele anului, îngheţării temporare de către partenerii de dezvoltare a suportului bugetar extern, suplimentării ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului în legătură cu majorarea tarifelor la energia electrică şi gazelle naturale”.
Potrivit Mold-Street, domeniul energetic va fi cel mai afectat în urma rectificării. Cheltuileile planificate pentru acest sector vor intra la apă cu 66,4% faţă de bugetul aprobat. Amputarea financiară? Dintre cele mai dure: 395, 2 milioane de lei.
Autorităţile motivează această schimare abruptă de macaz bugetar invocând „nefinalizarea lucrărilor de proiectare şi expertiză în anul curent şi cele ce ţin de construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău”.
Tăierile din „topor” nu se opresc, însă, aici: alte 122,6 milioane de lei nu vor mai fi alocate în Fondul de Eficienţă Energetică, informează sursa citată.
Singurul accent pozitiv vizează componenta proiectelor investiţionale, capitol la care se prevede o majorare a cheltuielilor cu 27,4 milioane de lei. Raţionamentul? Proiectul „Interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la Comunitatea Europeană a Operatorilor de Energie Electrică”.
Până la întrevederea din iulie, deadline-ul extinderii gazoductului era 2018. Acest segment de gazoduct ar urma să aibă un diametru de 600 mm şi o capacitate maximă de 240.000 de metri cubi/oră. Conform estimărilor preliminare, prelungirea conductei până în capitala Republicii Moldova ar presupune o investiţie cuprinsă între 110-150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transpor a gazoductului. Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extindere conductei.
Alte fonduri vizând sectorul energetic au sosit recent şi din partea României. Pe 22 septembrie, s-a desfăşurat la Neptun, judeţul Constanţa, şedinţa comună interguvernamentală România-Republica Moldova. Una dintre deciziile luate în cadrul reuniunii a vizat acordarea din partea României a unui împrumut de 150 de milioane de euro rambursabil pe o perioadă de cinci ani Republicii Moldova. În cadrul ședinței a fost parafat şi un acord de ajutor nerambursabil din care vor fi finanţate proiecte de interconectare energetică între cele două state.
Cum se umple de bani ministrul Bride în ceţurile din energetică
Un alt fir din ghemul de probleme al energeticii de peste Prut ne poartă spre actualul ministru al Economiei, Stephane Cristophe Bride. Afacerile lui Bride din domeniul energetic par să fie cauza blocării în Parlament a unui proiect de lege inclus în lista de angajamente asumate de Republica Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană.
O investigaţie a Ziarului Naţional demonstrează că, în ultimii doi ani, două firme fondate de ministrul Economiei au lansat proiecte fabuloase de producere a energiei din surse regenerabile, una dintre companii urcând atât de sus pe scara succesului, încât a ajuns chiar să vândă energie solară către Gas Natural Fenosa, cel mai mare distribuitor de energie electrică din Republica Moldova. La antipod, în Parlament, riscă să se aleagă mucegaiul de un proiect de lege care îşi propune să stabilească regulile de joc pe piaţa energiei din surse regenerabile. Documentul, elaborate cu suportul Delegaţiei UE în Republica Moldova, este torpilat de Bride, recunosc deputaţii. În anchetă se arată că, pe 7 aprilie 2014, SRL „G&G Solar 1”, companie care îl are ca fondator unic pe ministrul Bride, a obținut de la ANRE dreptul de a vinde energie electrică produsă de cele 6.600 de panouri fotovoltaice instalate de către această firmă pe teritoriul salonului auto Porsche, situat la periferia Chișinăului. În numai un an, această investiţie i-a umflat conturile ministrului Economiei cu aproximativ 1 milion de lei. Şi, potrivit informaţiilor din investigaţie, viitorul sună din ce în ce mai bine pentru afacerile ministrului: compania sa planifică să îşi mărească vânzările către Gas Natural Fenosa, care este obligată prin lege să cumpere energia electrică produse din surse regenerabile.
Investigația integrală poate fi citită aici.
În iulie, Bride a fost subiectul unei alte investigaţii. Jurnalişti de la The Guardian au pus lunetă pe o perioadă din biografia publică a ministrului Economiei în care acesta conducea sucursala din Republica Moldova a cunoscutei companii de audit Grant Thornton.
Cotidianul britanic luase la puricat felul în care sucursala condusă de Bride a dat dovadă de neglijenţă şi incompetenţă, lăsând să se petreacă chiar sub ochii ei devalizările masive de la BEM, Banca Socială şi Unibank, care au dus la furtul a aproximativ un sfert din PIB-ul Republicii Moldova şi la una dintre cele mai mari jafuri din lume în ultimul deceniu. În ultimii ani, Grant Thornton s-a ocupat de aspectele de audit ale celor trei instituţii bancare, tocmai în perioada în care au debutat atacurile raider asupra băncilor. De asemenea, jurnaliştii de la The Guardian scriau în materialul lor şi despre felul în care Stephan Bride, fostul director al subsidiarei de audit din Republica Moldova, a urcat pe scara funcţiilor, fiind numit în funcţia de ministru al Economiei imediat după ce a ieşit la iveală schema delapidărilor. Stephane Bride le-a explicat jurnaliştilor britanici că numirea sa a fost făcută în conformitate cu legislația Republicii Moldova și ţinând cont de „calitățile și experiența” sa în domeniu. Compania de audit, condusă de Stephane Bride la acea dată, a negat orice acuzație, susținând că anual au fost făcute „diverse observații, atât către managementul și acționariatul acestor bănci”, cât și Banca Națională a Republicii Moldova.
De la numirea sa în funcţia de ministru şi până în prezent, Stephane Bride a acţionat foarte discret, mereu într-un plan secund al vitrinei publice. Numai că, pentru cei curoşi, pentru amatorii de portrete realiste, o anchetă din luna martie a celor de la RISE Project ne arată un Stephane Bride cu o situaţie financiară demnă de titulatura de aristocrat.
Stephane Cristophe Bride, de origine franceză, născut la Dakar, în Senegal, şi este căsătorit cu Olesea Bride-Kucerovskaia, din Republica Moldova. Statutul marital al soţilor Bride se extinde şi în zona afacerilor, unde sunt parteneri, potrivit RISE Project. “Stephane are 23 de ani de experiență în audit și consultanță. După aproximativ 8 ani de experiență în Franța și în alte state la compania Ernst and Young (EY), una dintre 4 cele mai mari companii de audit și consultanță din lume (așa-zisul grup Big 4), a avut o misiune de consultanță în Republica Moldova (în anul 1999) pentru France Telekom, care a intrat pe piața de telefonie mobilă a Moldovei cu brandul Voxtel, actualul Orange”, se arată în investigaţia RISE. Misiunea de consultanţă în Republica Moldova a ministrului cu nume exotic s-a dovedit a fi extrem de avantajoasă: Stephane Cristophe Bride şi-a pus pe picioare un birou al companiei Ernst and Young, anii 2001-2005 îl găsesc pe Bride director executiv în cadrul EY Moldova/Europa de Sud-Est, apoi, din 2005 până în 2010, harnicul senegalez Stephane îşi reorientează cariera, alăturându-se celei de-a cincea companii de audit din lume, Grant Thornton, şi se ocupă de “extinderea acesteia în Republica Moldova şi România”.
“El est coproprietar, împreună cu soţia, la două firme: Grant Thornton Audit SRL și Grant Thornton SRL. Pe site-ul grantthornton.md aceste firme sunt anunțate ca parte al brandului Grant Thornton Moldova, care este consultant financiar și de afaceri şi parte a Grant Thornton International Ltd (GTIL)”, notează RISE Moldova.
