Presa din Ucraina şi Rusia relatează asupra participării a trei notabilităţi din Republica Moldova la congresul de constituire a aşa-zisei “Republici Basarabene Bugeac”, proiect de fărâmiţare separatist al unui grup secesionist autointitulat “Rada Populară a Basarabiei”.
Potrivit unui comunicat al grupului separatist, fostul premier de la Chişinău Vasile Tarlev, fostul vice-prim-ministru Victor Stepaniuc şi episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, au figurat printre participanţii la congres.
Episcopul Marchel a dezminţit informaţiile, conform Deschide.md: “Vreau să dezmint. Nu am participat la astfel de întruniri. Eu nu știu de unde au luat această informație. Nu pot să spun nimic despre acest lucru, pentru că nu am participat”.
Poziţiile pro-Kremlin ale episcopului de Bălţi şi Făleşti sunt arhicunoscute, participarea lui la un asemenea congres secesionist nu ar constitui o mirare.
Recent, Marchel a sărit în apărarea primarului pro-rus de Bălţi, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru şi nume notoriu în lumea crimei organizate, numindu-l “erou”.
La rândul său, Victor Stepaniuc a declarat reporterilor Infotag că nu a luat parte la un astfel de eveniment. Nici Vasile Tarlev nu a recunoscut că ar fi figurat pe lista participanţilor la forum.
Pe 27 octombrie, grupul separatist “Rada Populară a Basarabiei” a proclamat aşa-zisa “reconstituire” a unei “Republici Basarabene Bugeac” în componenţa căreia secesioniştii vor să introducă raioanele Ismail, Tatarbunar, Tarutino, Reni, Arciz şi Beleaev din regiunea Odesa şi regiunea autonomă Găgăuzia. În acest sens, grupul planifică şi organizarea unui referendum la care vor invita observatori din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a Uniunii Europene, a OSCE şi a altor autorităţi internaţionale.
Anul trecut, mass-media ucraineană avertiza asupra intenţiei Rusiei de a ocupa o parte a regiunii Odesa, a regiunii găgăuze şi regiunile de sud din Republica Moldova şi controlarea lor sub genericul unei aşa-zise „Republicii Populare Basarabia”.
Pentru realizarea acestui scenariu, avertizau experţii în securitate, ar fi fost necesară destabilizarea situației în unele zone ale Republicii Moldova, precum autonomia găgăuză, Basarabeasca, Taraclia, dar și în regiunea transnistreană.
Bugeacului, cunoscut şi sub numele de Basarabia istorică, este o luxuriantă regiune de câmpie devenită parte a Ucrainei după destrămarea URSS.
Basarabia istorică se învecinează la vest şi nord cu Republica Moldova, în sud cu România, iar în est si sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ucraina numai printr-o mică fâşie de pământ cu două drumuri aflate într-un stadiu de uzură aproape medievală. Dacă Vladimir Putin ar dori să-şi creeze o breşă terestră care să-i permită un spaţiu larg de manevră spre graniţa României, Buceagul ar fi cheia de aur, servindu-i geografic pe tavă şi Odesa. În ceea ce priveşte infrastructura, Basarabia istorică este prinsă într-o cuşcă: nu există poduri peste Dunăre spre România, iar dacă, într-o ipoteză de război, podurile de peste Nistru ar fi dinamitate, Buceagul s-ar trezi complet claustrat.
Un analist care urmăreşte evoluţia regiunii, Anatoly Baronin, spunea la începutul acestui an că Basarabia istorică nu seamănă cu Donbas, “cu problemele sale economice şi cu populaţia sa nemulţumită”, ci ar putea fi destabilizată uşor printr-un “scenariu de criză financiară sau militară”.
Vara trecută, serviciul de securitate al Ucrainei a blocat tentativa de popularizare a mişcării „Adunarea Populară a Basarabiei”.
