Răspunzând unor ”voci antiromânești” care cârcotesc că unioniștii nu dispun de un plan concret pentru unirea României cu Republica Moldova, liderul Acțiunii 2012, George Simion, a publicat recent în ziarul Timpul un articol intitulat elocvent ”Planul re-unirii”. Primul punct al acestui plan se numește ”Interconectare energetică”. Interconexiuni ar fi, dar, deocamdată, nu curge niciun kv prin liniile de electricitate, iar porțiunea de gazoduct de pe teritoriul Republicii Moldova e încă în construcție.
Autoritățile României susțin, când au ocazia, același lucru: interconectarea energetică este un obiectiv major. La întâlnirea din martie anul acesta cu viceministrul economiei de la Chișinău, Valeriu Triboi, ministrul Energiei de la București, Andrei Gerea, a declarat că ”România susţine parcursul european al Republicii Moldova şi sprijină întărirea securităţii energetice a acestui stat. Realizarea proiectelor de interconectare a reţelelor de gaze naturale şi energie electrică, susţinute şi de Comisia Europeană, constituie paşi importanţi pe linia integrării ţării vecine în piaţa energetică a Uniunii Europene”. Acum, nu putem spune că sunt vorbe goale. Transelectrica, transportorul românesc de energie electrică, a anunțat, acum doi ani, finalizarea lucrărilor la linia aeriană (LEA) de interconexiune a sistemelor energetice între Republica Moldova și România, pe segmentul Fălciu-Gotești. Potrivit unui comunicat al companiei, LEA 110 kV Fălciu-Gotești de pe teritoriul României, județul Vaslui, pornește din stația de transformare 110/20 kV Fălciu, traversează DN 24A, mergând în paralel cu râul Prut până în apropierea căii ferate ce face legătura între România și Republica Moldova, zona în care LEA traversează râul. La finalul lucrărilor pe partea moldovenească se vor putea exporta până la 90 MW în funcție de necesități și de capacitatea de absorbție a sistemului țării vecine. Lungimea totală a LEA este de 28 kilometri, din care 2,5 km pe teritoriul României. Lucrarea de execuție a fost demarată în data de 20 august 2013 și a durat trei luni, iar costul total al proiectului se ridică la 460.000 de euro. Finanțarea lucrării a fost realizată din surse proprii.
Fălciu-Gotești este, așadar, testată de România, dar, deocamdată, lucrările ”pe partea moldovenească” nu sunt finalizate. La fel ca în cazul gazoductului. Mai sunt, în domeniul energiei electrice, încă trei interconexiuni: Isaccea – Vulcănești (400 kv ), Huși – Cioara (110 kv ), care, potrivit siteului licitatie-publica.ro necesită pe alocuri lucrări de consolidare a stâlpilor, Tudora – Ungheni (110 kv ) și Stanca – Costești (110 kv ). Linia Suceava – Bălți (400 kv ) este deocamdată un proiect blocat din lipsă de finanțare. Potrivit hărții cu informații în timp real a Transelectrica, exportul de electricitate către Republica Moldova înregistrează valori de 0 kv în cazul tuturor interconectorilor.
Fiindcă vorbim aici despre o dezirabilă unire în kilovolți, ar trebui precizat un lucru extrem de important: din punct de vedere al rețelei de electricitate, administrată de compania de stat Moldelectrica, Republica Moldova încă face parte din rețeaua sincronă IPS/UPS controlată de Moscova. România, țară membră UE, face parte din rețeaua sincronă ENTSO-E, rețeaua Europei continentale. Energetic, Republica Moldova se află în Eurasia. Pe lista ”partenerilor din străinătate” ai Moldelectrica se află, pe primele trei locuri: 1. Исполнительный комитет Электроэнергетического Совета СНГ, or. Moscova. ( Comitetul executiv al Congresului Electroenergetic al CSI ) – www.energo-cis.org 2. ЗАО „Интер РАОЕЭС” or. Moscova. 3. Compania „ITERA International Energy LLS”, or. Moscova. – www.iteragroup.com. Integrarea Republicii Moldova în piața energetică a UE, prin interconectarea cu România, înseamnă, de fapt, desprinderea din rețeaua eurasiatică IPS/UPS și sincronizarea cu rețeaua europeană ENTSO-E. E de înțeles acum de ce Moldelectrica pretinde mereu că nu sunt bani pentru interconectare, cum s-a întâmplat în cazul liniei Suceava – Bălți. Partenerii de la Moscova păstrează controlul energeticii de peste Prut. Energia e un front geopolitic plin de surprize.
