Toate-s noi și vechi sunt toate în Republica Moldova. Acest aspect poate fi probat și urmărind de-a lungul timpului pozițiile oamenilor politici de la București.
În ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 2005, în cadrul unei dezbateri referitoare la încheierea unui Memorandum între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind înfrăţirea unităţilor administrativ-teritoriale dintre cele două maluri de Prut, Victor Ponta, la vremea aceea doar parlamentar, declara că între clasa politică de la Chișinău și populație este o prăpastie.
„E o ruptură uriaşă între o mică clasă politică, care vrea să-şi păstreze privilegiile aproape feudale şi care nu vrea să aibă nici un fel de relaţii cu România, tocmai pentru că-şi închipuie că şi-ar pierde locurile de frunte, preferă să fie fruntaşi în satul lor decât să fie codaşi în altă parte, şi restul populaţiei, care priveşte cu mare speranţă spre România, dar care este tot timpul alimentată cu ideea că România nu-i vrea şi că orice fel de iniţiativă din România este negativă la adresa lor”, explica Ponta.
Victor Ponta sublinia ideea că o lege pentru înfrățirea localităților din România cu localitățile din Republica Moldova ar fi necesară pentru a transmite un mesaj pozitiv populației din stânga Prutului. „Suntem organul politic suprem al acestei ţări şi cred că un mesaj politic adresat populaţiei, încă o dată spun, nu clasei politice, ci populaţiei din Moldova, care aşteaptă foarte mult de la noi, un mesaj prin care noi respingem orice fel de idee de colaborare, ar fi extrem de negativ, extrem de mult utilizat în manipulările pe care unii politicieni din acea zonă le promovează şi cred că semnalul politic pe care noi îl dăm prin această lege este mult mai important la un moment dat chiar şi decât o anumită observaţie de natură tehnică”, puncta deputatul PSD.
În cadrul aceleiași ședințe a luat cuvântul și Leonida Lari, parlamentar în Camera Deputaților. Aceasta considera că înfrățirile administrativ-teritoriale sunt premise ale ideii naționale „la care visăm toți – reunificarea țării”. „Oamenii care gândesc şi care suferă cu adevărat – şi din Basarabia, şi din România – şi care sunt fraţi de sânge şi de suflet, deja au făcut aceste înfrăţiri, precum v-a spus colegul dumneavostră. Au făcut înfrăţiri la nivel de primării orăşeneşti, la nivel de primării comunale. Zeci şi sute de oraşe şi comune din România şi din Basarabia sunt deja înfrăţite. Aşa încât, care-i treaba? Vă spun eu care-i treaba: treaba e că Parlamentul României mereu este în defensivă. Niciodată nu vrea să fie în ofensivă! Dacă vom fi mereu în defensivă, ce obţinem? Ce facem? Cu câţi ani mai înstrăinăm această clipă de graţie pentru poporul român – Reunificarea Ţării?”, se întreba deputatul de Suceava.
Citiți aici stenogramele ședinței din noiembrie 2005.
