Premierul desemnat al României, Dacian Cioloș, a prezentat duminică lista propunerilor de miniștri. Dacă va trece de votul Parlamentului, Dan Stoenescu va fi noul ministru delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare.
Dan Stoenescu îl va înlocui pe Angel Tîlvăr, care a fost numit în funcție pe 17 decembrie 2014.
Diplomat, jurnalist și eseist, Dan Stoenescu s-a născut pe 4 noiembrie 1980, la Constanța. A predat la Universitatea din București și la Institutul Diplomatic Român. Are un doctorat în doctorat în științe politice acordat de Universitatea din București, tema disertației fiind „Naționalismul arab modern și identitate islamică după 1987”.
Stoenescu a declarat în 2013 că atunci când vorbim despre România și Republica Moldova ne referim la un singur popor, care trăiește, însă, în două state. De asemenea, diplomatul a precizat că nu există limba moldovenească, că aceasta este o invenție a lui Stalin, „care a ocupat partea estică a României după al doilea război mondial, astăzi Republică Moldova şi a creat RSS Moldovenească”.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin intermediul ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, elaborează şi aplică politica guvernamentală în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României şi cu Programul de Guvernare. Strategia Naţională privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni consacră rolul MAE ca instituţie care coordonează aplicarea prevederilor acesteia şi a tuturor prevederilor care reglementează relaţiile dintre statul român şi românii din afara frontierelor României.
Transpunerea în practică a Strategiei Naţională privind Relaţia cu Românii de Pretutindeni urmăreşte stabilirea unui parteneriat între România şi organizaţiile româneşti din vecinătate şi emigraţie, menit să contribuie la atingerea unor obiective pe termen lung:
1. Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti;
2. Promovarea imaginii României la nivel european şi internaţional;
3. Promovarea imaginii tuturor românilor şi a comunităţii româneşti în statele de domiciliu/reşedinţă;
4. Promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti la nivelul opiniei publice din statele în care există comunităţi româneşti;
5. Consolidarea internă a comunităţilor româneşti şi sprijinirea acţiunilor de afirmare a valorilor identitare româneşti;
6. Întărirea legăturilor dintre autorităţile române şi personalităţile româneşti care trăiesc peste hotare;
7. Valorificarea potenţialului politic, economic, social şi cultural pe care îl au, prin dimensiunea şi dinamica lor, comunităţile româneşti în beneficiul României şi al tuturor românilor;
8. Consolidarea parteneriatului autorităţilor române cu organizaţiile româneşti din străinătate în vederea identificării soluţiilor adecvate 9 pentru problemele cu care se confruntă românii în statele de domiciliu/reşedinţă;
9. Punerea în valoare a potenţialului comunităţilor româneşti în vederea dezvoltării relaţiilor bilaterale cu statele de domiciliu/reşedinţă;
10. Folosirea oportunităţilor care decurg din statutul României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în scopul promovării valorilor culturale româneşti şi consolidării comunităţilor româneşti din vecinătate şi emigraţie;
11. Încurajarea iniţiativelor comunităţilor româneşti care vizează manifestarea liberă şi necondiţionată a apartenenţei la românitate.
