În timp ce toţi ochii comunităţii internaţionale sunt aţintiţi asupra problemei siriene şi asupra tentaculului terorii ISIS în Europa, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, îşi continuă agresiunea la adresa ţintelor sale clasice din fostul spaţiu de dominaţie sovietică, se arată într-o analiză a publicaţiei POLITICO.
„Rusia încă nu şi-a încheiat afacerile în Ucraina; echipamentul ei militar şi forţele sale terestre în Ucraina şi peste graniţă (regiunea transnistreană – n.r.) ar putea fi mobilizate pentru acţiuni de atac reînnoite. Nu s-a terminat nimic în Georgia sau Moldova, iar dacă Belarus va continua să opună rezistenţă presiunii Moscovei de a construi o nouă bază pe teritoriul ţării, la ce s-ar putea ajunge?”, se întreabă Evelyn Farkas, autoarea analizei.
Forțele separatiste îşi continuă atacurile asupra pozițiilor militarilor ucraineni din zona Operațiunii Anti-teroriste (ATO), anunță serviciul de presă ATO. Rebelii pro-ruși folosesc mitraliere de calibru mare, mortiere, lansatoare de grenade și TAB-uri. În această dimineaţă, separatiştii au lansat o ofensivă asupra forțelor guvernamentale ucrainene din localitățile Peski, Avdeevka și Taramciuk. În comunicatul ATO se mai precizează că, pe direcţia Artemovsk, rebelii au folosit armamentul instalat pe TAB-uri, lansatoare de grenade şi mortiere, lovind localităţile Lunaskoe și Leninskoe. Pe direcția Lugansk, au fost atacate cu rafale de mortiere pozițiile militarilor ucraineni din localitatea Bolotennoe, iar pe direcția Mariupol, localitatea Șirokino. Per total, în ultimele 24 de ore, forțele pro-ruse au încălcat regimul de încetare a focului de cel puțin 18 ori, subliniază serviciul de presă al ATO.
NATO trebuie să continue să ofere asistenţă la capitolul apărării teritoriale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, mai scrie Evelyn Farkas, adăugând că, în privinţa acestor state, Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să ia în considerare şi oferirea de pachete asistenţiale sub aspectul defensivei letale. „În principal, arme anti-tanc ar trebui să le fie furnizate acestor state, pentru ca acestea să aibă şanse în descurajarea forţelor ruse”, subliniază autoarea.
În cadrul vizitei efectuate recent la Chişinău, cu ocazia celui de-al 90-lea Seminar Rose-Roth al Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO), o delegaţie de experţi ai Alianţei Nord-Atlantice şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la criza politică cu care se confruntă Republica Moldova, îndeamnând autoritățile să formeze cât mai repede o majoritate parlamentară pro-europeană.
De asemenea, reprezentanții țărilor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și-au reiterat susținerea pentru reformarea sectorului de apărare al Republicii Moldova, pentru securitatea sectorului energetic și a sistemului financiar-bancar.
Paolo Alli, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a NATO, a declarat că Alianța privește cu îngrijorare evenimentele care au loc în Republica Moldova și mizează pe capacitatea oficialităților de la Chișinău de a depăși criza politică și de a crea o majoritate clară proeuropeană. Paolo Alli a subliniat că Republica Moldova poate miza și în continuare pe asistența NATO, însă Chișinăul va trebui să implementeze reformele necesare în domenii precum combaterea corupției sau justiție.
„NATO respectă neutralitatea Republicii Moldova și va continua să o susțină în aspirațiile sale europene. Însă, în Republica Moldova, este necesară efectuarea mai multor reforme. Vom susține și în continuare strânsa cooperare cu Republica Moldova și vom contribui semnificativ la dezvoltarea statului”, a declarat Paolo Alli.
Reprezentantul României la reuniunea din Republica Moldova, deputatul Mihai Tararache, a subliniat că în prezent există un interes sincer din partea NATO în cooperarea cu Republica Moldova în sectorul de apărare, dar și în cel energetic și economic.
„Acum este foarte important ca în Republica Moldova să fie instaurată stabilitatea, ca viitoarea alianță să fie una proeuropeană. Un guvern stabil la Chișinău e absolut necesar. Astăzi există un interes sporit din partea NATO de a colabora cu Republica Moldova. Această circumstanță trebuie păstrată. România sprijină relația Moldovei cu NATO, mai mult am propus și dorim deschiderea unui birou NATO la Chișinău”, a declarat Mihai Tararache.
Miniștrii apărării din statele membre ale NATO au aprobat în iunie la Bruxelles un pachet de sprijin pentru consolidarea capacităților de apărare pentru Republica Moldova, membră a programului Parteneriatul pentru Pace din 1994. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, declara atunci că „acest pachet va ajuta Republica Moldova să consolideze instituțiile de apărare și securitate în legatură cu potențialele amenințări din partea Rusiei”.
