În contextul atentatelor teroriste de la Paris, autorităţile de la Chişinău au organizat şedinţe de urgenţă în cadrul cărora au fost evaluate potenţialele pericole existente pentru Republica Moldova. Astfel, mai multe nereguli de stocare a deşeurilor au ieşit la iveală, având iminenţă de bombe ecologice.
Ministerul Mediului a făcut referire la existenţa a mii de tone de ferocianură depozitate încă din epoca sovietică în vinăriile din Republica Moldova, care, în cazul unor atacuri teroriste, ar putea avea efecte groaznice asupra sănătăţii populaţiei.
Dintr-o anchetă a Ziarului Naţional reiese că, potrivit datelor Inspectoratului Ecologic, în fabricile de vinuri de peste Prut sunt depozitate peste 3.800 de tone de deşeuri ce conţin ferocianură.
Asemenea stocuri periculoase pot fi găsite în aproximativ fiecare raion.
Ferocianura este un compus chimic rezultat prin combinarea fierului, a cianogelului şi a unui metal.
Cea mai mare cantitate din această substanţă chimică o deţine fabrica “Tighina Vin”, din oraşul Căuşeni: 644 de tone, conform sursei citate.
Deşeurile toxice sunt stocate în 21 de rezervoare de beton care se află într-un deposit închis pe teritoriul întreprinderii.
Chiar dacă paza rezervoarelor este asigurată, conducerea “Tighina Vin” este însă foarte îngrijorată şi aşteaptă soluţii din partea autorităţilor pentru a scăpa de aceste deşeuri.
„În 1992 a existat un program de stat și au fost aduse la noi deșeuri din toată republica. Autoritățile au promis că vor fi luate ulterior la prelucrare, dar așa au și rămas până astăzi. Ne este frică. Rezervoarele sunt foarte vechi și sunt în stare de degradare. Depozitul în care stau a fost grav avariat. Acoperișul s-a prăbușit. Peste aceste cisterne”, descrie situația Tatiana Eni, directoarea „Tighina Vin”.
În prezent, compania se află în proces de insolvenţă şi bunurile întreprinderii pot fi scoase la vânzare, dar este puţin probabil ca vreun cumpărător să fie interesat de acest obiectiv economic. “Cine să cumpere un teritoriu cu otravă pe el? Acolo două grame de soluție dacă se varsă omoară nu un om, da’ un cal”, spune indignată Tatiana Eni.
Pe 20 noiembrie, ministrul în exerciţiu al Mediului, Valeriu Munteanu, a emis un ordin prin care solicită agenţilor economici din sectorul vinicol să securizeze stocurile de deşeuri ce conţin ferocianură. În dispoziţie se spune: „În legătură cu atentatele teroriste din Paris, sunt atenționați agenții economici din sectorul vitivinicol, care dețin stocuri cu deșeuri cu conținut de ferocianură, în vederea necesității întreprinderii măsurilor adiționale pentru asigurarea securizării stocurilor menționate, împotriva unor eventuale atacuri teroriste, care pot provoca incidente industriale și aduce prejudicii mediului și sănătății populației”.
„Noi am evaluat riscurile teroriste din domeniul nostru de administrare și am constatat că acest subiect este unul foarte sensibil și cu mare risc. Am dat dispoziții să se intervină cu grijă, dar hotărât. Întreprinderile vinicole au moștenit din perioada sovietică mii de tone de cianură, iar acestea reprezintă adevărate bombe ecologice”, declară ministrul Mediului.
Citiţi aici ancheta integrală.
“Factorul” Cobasna
Un alt pericol de cataclism ecologic se află pe teritoriul controlat de separatiştii de la Tiraspol. Este vorba despre cel mai mare depozit de arme din Europa de Est, construit în 1940 în satul Cobasna, aflat sub jurisdicţia aşa-zisei “administraţii” separatiste din regiunea transnistreană, situat la circa 200 de kilometri de punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița.
Total necunoscut europeanului de rând, satul Cobasna se află permament pe lista de „alarme roşii” a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care nu de puţine ori a atras atenţia Chişinăului că deţine pe teritoriul Republicii Moldova o veritabilă bombă cu ceas. Dacă cele aproximativ 20.000 de tone (conform cifrelor făcute publice de organizaţiile internaţionale) de muniţii rămase în depozit în urma destrămării URSS vor fi înghiţite de un incendiu, Republica Moldova s-ar trezi subit în plin cataclism ecologic.
În acest depozit se păstrează moştenirea de arme a fostei armate a 14-ea, dar și o parte din armamentul din fosta RDG și Cehoslovacia.
Informaţiile despre condiţiile în care este păstrat armamentul sunt învăluite în aceeaşi ceaţă propagandistică prin care nu transpare nimic, ca mai tot ce vizează regiunea transnistreană.
Fostul vicepremier Victor Osipov, responsabil de problemele reintegrării fâşiei separatiste în Republica Moldova, spunea în 2009 că depozitul de Cobasna este un focar de risc: „Arsenalul este menținut acolo în pofida promisiunii făcute de Rusia la Summitul OSCE din 1999 că-și va retrage trupele și armamentul până în 2002. Între timp, au fost retrase 22 de tone de munițiii, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Din 2003, însă, acest proces este oprit, motivația Moscovei fiind că Tiraspolul ar fi cerut ca prezența militară rusească să fie păstrată, de teama «agresiunii militare» din partea Chișinăului. Simultan, au fost suspendate și inspecțiile internaționale, astfel încât nimeni nu mai cunoaște în ce condiții este păstrat acest armament”.
Vicepremierul de la acea dată admitea că nu este exclus furtul de arme şi muniţii din depozit.
Şi un fost ministru al Apărării, generalul Vitalie Marinuţa, atrage atenţia asupa pericolului pe care îl reprezintă acest depozit pentru siguranţa întregii regiuni, precizând că muniţia ar putea fi folosită şi în scopuri teroriste.
În caz de explozie, susţine Marinuţa, puterea deflagraţiei ar fi echivalentă cu cea a unei bombe atomice de 10 tone.
„Conform documentelor pe care le deținem noi și organizațiile internaționale mai sunt în jur de 20.000 de tone de muniție, de artilerie, de infanterie, echipament militar etc. Conform unui studiu al Academiei de Științe al R. Moldova, în caz de deflagrație puterea exploziei ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice de 10 tone, aproximativ celor din Hiroșima și Nagasaki. Eu sunt convins că, în mare parte, acestea sunt cu termenul de utilizare expirat, iar unele și cu termenul de păstrare expirat. De aceea, la momentul actual, ar fi foarte bine dacă comunitatea internațională ar putea să elaboreze un mecanism de control al depozitelor de la Cobasna, astfel ca ele să nu ajungă o sursă de pericol regional, dar și o posibilitate de înarmare a «omuleților verzi» și a altor formațiuni din afara țării”, declara recent pentru Deutsche Welle Marinuța.
