Masiv, spate de pugilist, mustaţă cu unduiri otomane, gât statuar, însă totul pe fundalul unei priviri traversată de umbra unui spirit cu aparenţe ludice, ba chiar cu o picătură de bufonerie. Ce compun aceste tuşe? Fizicul unuia dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de arme din lume – Viktor Bout, al cărui nume pare a fi legat de elicopterul cu cetăţeni ai Republicii Moldova capturat de insurgenţii talibani în Afganistan.
Pe 24 noiembrie, insurgenţii au doborât, în provincia afgană Faryab, un elicopter aparţinând companiei Valan International Cargo Charter. La bordul aparatului erau 21 de persoane – 18 pasageri şi trei membri ai echipajului. Cel puţin patru persoane au murit în incident, restul fiind capturate de insurgenţi. Potrivit Deschide.md, pilotul elicopterului, Oleg Groza, este mort. Informaţia ar fi fost confirmată de nepoata pilotului pentru publicaţia online de nepoata pilotului, Sabina Vataman. Familia a fost înștiințată astăzi, la Aeroport, de către reprezentanții companiei Valan ICC, mai spune sursa citată. Şeful Autorității Aeronautice Mircea Maleca, a afirmat că nu știe nimic, iar premierul interimar nu le-a răspuns la telefon jurnaliştilor de la Deschide.md. Reprezentanții companiei vor pleca mâine după cadavrul pilotului, iar vineri vor reveni în Republica Moldova. Talibanii ar fi predat corpul neînsuflețit al lui Oleg Groza, unui spital german din Afganistan, unde a fost recunoscut de către tehnicienii companiei Valan International Charter. Sursa citată mai precizează că Oleg Groza ar fi murit în urma a patru gloanţe, trase în zona pieptului.
Compania a figurat în scandalul şi investigaţiile legate de activitatea lui Viktor Bout. În 2011, Bout a fost găsit vinovat de vânzare ilegală de arme către trupe de gherilă din Columbia, fiind condamnat de către o instanţă judecătorească din New York la 25 de ani de închisoare.
Arestat în prezent în statul Illinois, Bout, subiectul a diverse filme turnate la Hollywood, îşi trăieşte faima mondială între două porecle: aceea de „Lordul armelor” şi acee de „Negustorul Morţii”.
Deşi există îndoieli în privinţa locului de baştină şi a datei de naştere, cele mai multe surse spun că traficantul s-ar fi născut în Duşanbe, capitala Tadjikistanului, pe 13 ianuarie 1967.
În perioada sovietică, Viktor Bout a lucrat ca translator militar, dar rampa sa de lansare a fost sfârşitul Războiului Rece. Banii au început să curgă potop în conturile „Negustorului” în anii 1990, în orgia crimei organizate atât de fertil avantajată de haosul rămas în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. Se zice că Bout a dotat cu arme unii dintre cei mai zeloşi dictatori post-sovietici şi că, prin afacerile sale, a aprins scânteia unora dintre cele mai sângeroase conflicte civile din ultimele două decenii, precum cele din Rwanda şi Angola.
Porecla „Negustorul Morţii” îi parvine de la fostul ministru britanic de Externe Peter Hain, care îl descria astfel pe traficant: „Bout este bişniţarul-căpetenie al morţii şi este principalul dirijor de avioane şi rute de trafic din Europa de Est, în principal din Bulgaria, Moldova şi Ucraina spre Liberia şi Angola”.
Anchetele efectuate de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) au scos la iveală că Viktor Bout a fost creierul din spatele unei „pânze de păianjen” a dealer-ilor de arme, reunind în jurul său o vastă reţea de brokeri de diamante şi alte soiuri de traficanţi, folosind drept paravan pentru afaceri războaiele civile, se arată într-un articol din publicaţia Time.
Bout recunoaşte că a fost de mai multe ori în Afganistan de-a lungul anilor 1990, însă neagă faptul că ar fi făcut afaceri cu Al-Qaeda sau cu talibanii. Numai că anul 1994 aprinde un reflector deasupra „Negustorului Morţii”, demascând câteva aspecte: începând din acel an, Viktor Bout transferă pe bandă rulantă muniţii către guvernul pre-taliban, care avea să devină mai târziu Alianţa Nordului. Unul dintre oamenii lui de legătură era comandantul Ahmed Shah Massoud. Agenţii CIA au surprins de nenumărate ori avioane deţinute de Viktor Bout transportând arme de calibru mic şi muniţii pe teritoriul afgan. Un an mai târziu, în 1995, Viktor Bout se implică în negocierile pentru eliberarea ostaticilor ruşi, pe fondul incidentului Airstan. Dăm pagina: anii 2000, americanii intră în Afganistan după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. La scurt timp după izbucnirea războiului din Afganistan, rapoartele serviciilor secrete precizau că Al-Qaeda muta cantităţi de aur şi saci cu bani în calele unor avioane care i-ar fi aparţinut lui Bout.
Anul trecut, regizorii Maxim Pozdorovkin şi Tony Gerber au lansat un film documentar intitulat „Celebrul Domn Bout”, o investigaţie a împrejurărilor care l-au transformat pe Viktor Bout într-un superstar hollywoodian al crimei organizate la scară mondială. Una dintre ipotezele pe care şarjează cei doi regizori este aceea că, până la urmă, este posibil ca Bout să fi fost şi o marioentă în frâiele organismelor internaţionale. Mai precis, avioanele lui Viktor Bout nu cărau doar armament, ci uneori erau comisionate şi de agenţiile de ajutor ale ONU şi de guvernele occidentale pentru a transporta mărfuri legale în anumite zone de conflict. Pozdorovkin şi Gerber sunt de părere că în momentul în care Bout a acumulat un capital de imagine prea mare, s-ar fi dat comanda ca acesta să fie transformat peste noapte în unul dintre cei mai vânaţi traficanţi de pe planetă. În urma multelor întâlniri pe care le-au avut cu Bout pe durata realizării documentarului, cei doi cineaşti susţin că „Negustorul Morţii” se află într-o negare totală a realităţii. Din relatările lui Pozdorovkin şi Gerber reiese portretul unui individ care nu s-a considerat vreodată exponentul criminalilor în lege sau responsabil de alimentarea unora dintre cele mai înspăimântătoare conflicte armate din ultimii 20 de ani, ci s-a văzut mereu în rolul unui bon vivant al călătoriilor în jurul lumii şi un director executiv vizionar.
Compania Valan International Cargo Charter a fost fondată în 1998. Posedă trei avioane АN-26-100 și opt elicoptere de acelaşi tip ca și cel capturat – MI17-1V. Întreprinderea prestează servicii de transportare a mărfurilor și pasagerilor, transportul de mărfuri periculoase, evacuare medicală de urgență și de stingere a incendiilor. Când a fost capturat, elicopterul lucra în Afganistan în baza unui contract cu o firmă americană şi se ocupa de transporturi civile.
Fondatorii Valan International Cargo Charter sunt șapte persoane fizice: Grițcan Nina, Mikheeva Inna, Suvorova Tamara, Zargebenîi Alexandru, Zargebenîi Evghenii, Zargebenîi Igor și Zargebenîi Serghei.
Presa internațională se menționează că Valan International Cargo Charter ar fi efectuat transporturi aeriene în Uganda pentru Viktor Bout. Reprezentanţii companiei au negat că ar fi avut afaceri traficantul de arme. „Mai exista o companie Valan International Cargo Charter, doar ca din Africa de Sud. Este o copie palida a companiei Valan ICC din R. Moldova”, au declarat reprezentanții companiei, conform Agora.md.
Cert este că, dincolo de aceste negaţii sau supoziţii, acest caz rămâne învăluit într-o ceaţă densă. Dar există, totuşi, o pistă de pornire în punerea cap la cap a indiciilor, a motivului pentru care insurgenţii au doborât acest elicopter, şi anume faptul că Republica Moldova a fost una dintre rutele de trafic ale “Negustorului Morţii”.
