Președintele Societății Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, a enunțat în cadrul unei dezbateri organizate alături de Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN), patru principii care stau la baza Fondului Moldova.
Alina Mungiu-Pippidi a explicat că era necesară o idee nouă referitoare la relația cu Republica Moldova, în contextul încărcăturii nerealiste a proiectului integrării treptate prin integrarea în Uniunea Europeană. „Această idee a fost bună, a fost profitabilă mai ales în Republica Moldova, a servit partidelor de acolo. Eu, fiind o persoană neoficială, îmi permit de zece ani să spun că această idee nu a fost niciodată realistă și că în acest moment și-a trăit traiul. Trebuie să avem o idee nouă, mult mai concretă, și în care să jucăm un rol mult mai activ dacă vrem ca lucrurile să evolueze. De altfel, se vede din evoluțiile politice din Republica Moldova că s-a atins practic potențialul acestei idei de integrare a Moldovei prin Uniunea Europeană”, a precizat politologul de la București la dezbaterea desfășurată sub genericul „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”.
Astfel, în viziunea președintelui SAR, principiile care fundamentează apariția unei noi idei pentru Republica Moldova – Fondul Moldova – sunt cel al datoriei, cel al utilității, al transparenței și al responsabilizării. „Principiul numărul unu, asupra căruia nu insist, este cel al datoriei noastre față de Republica Moldova. Avem o obligație, mai mare decât alții, pentru a ajuta Republica Moldova, și a nu o lăsa celor care vor să o transforme într-o periferie instabilă permanentă. Principiul utilității: nu vom reuși în principiul datoriei decât când va fi în avantajul ambelor părți, iar acest lucru trebuie construit, el nu este valabil în acest moment și nu știu când a fost valabil în ultimii 25 de ani. E o construcție care trebuie începută. Al treilea principiu, foarte important, este că noi trebuie să fim realiști, o bună parte din fondurile care au fost date pentru Republica Moldova s-au dus în diferite găuri negre, ale noastre sau ale lor. În plus, ei au devenit celebri, după cum știți, după pierderea unui miliard din băncile publice și nici noi nu cred că avem cu ce să ne lăudăm. Propunerea noastră este pentru un fond care să fie conceput completamente transparent și care să fie integral păzit de cei care dau banii. Deci, acest fond nu ar trebui în niciun fel gestionat de Ministerul de Finanțe de pe ambele părți, care să fie doar simpli parteneri într-un fond general în care dau banii oamenii de afaceri, societatea civilă, diverse orașe care sunt mai interesate, deci, practic, oricine investește să fie reprezentat. Stakeholders-ii trebuie să fie cei care să auditeze anual Fondul. Principiul patru se referă la faptul că Fondul, așa cum îl vedem noi la SAR, în sine este o construcție comunitară, este o construcție pe care trebuie să o înțelegem responsabilizând ambele părți și creând o comunitate de interese, în același timp ca de datorie. Deci, oamenii care ar fi supraveghetorii, garanții și activiștii acestui fond sunt cei care ar forma un nou nucleu mai realist care ar fi promotorul Unificării după aceste prime generații civice, de politicieni, care toți și-au jucat rolul lor, toți au făcut câte ceva”, a argumentat Alina Mungiu-Pippidi.
