Misiune imposibilă învestirea unui guvern tehnocrat la Chişinău condus de Ion Sturza?
Cei 14 deputaţi care au părăsit ieri fracţiunea PCRM din Legislativ – pentru a forma Platforma Social-Democrată pentru Moldova – spun că nu vor participa la nicio discuţie cu Ion Sturza, candidatul propus pentru funcţia de premier al Republicii Moldova.
Declaraţii în acest sens au fost făcute de unul dintre deputaţi, Artur Reşetnicov, în cadrul emisiunii „Fabrika” de la Publika TV.
„Nicolae Timofti, prin această desemnare, agravează criza politică, ne-a apropiat şi mai mult de alegeri anticipate. Este o pierdere de timp. Cui sunt convenabile aceste alegeri, este cunoscut. Dar anticipatele sunt periculoase pentru ţară. În primul rând, nu avem guvern, există riscul întârzierilor la pensii şi salarii. Şi pe plan extern situaţia nu este mai favorabilă. Este clar că această desemnare s-a făcut prin întuneric. Noi avem nevoie de un premier puternic, dar nu de o persoană a cărui nume se asociază cu sfârşitul anilor 90”, a declarat fostul comunist.
Nu la fel de radical a fost Reşetnicov în privinţa celorlalte partide, precizând că atât el, cât şi colegii săi sunt pregătiţi să poarte discuţii inclusiv cu PLDM şi PL.
„Dorim să discutăm cu toate partidele, care sunt gata să accepte propunerile noastre. Trebuie să uităm de divergenţele politice şi să lucrăm pentru binele oamenilor”, a spus Artur Reşetnicov.
Până la această oră, Ion Sturza poate miza, la un prim calcul politic, doar pe voturile deputaţilor liberali, a celor din barca PLDM şi celor conduşi de fostul premier Iurie Leancă, liderul PPEM. Socialiştii şi PDM şi-au anunţat deja refuzul de a vota un cabinet de miniştri condus de Sturza. Marian Lupu, liderul PDM, a afirmat ieri că şansele unui Guvern Sturza sunt egale cu zero, adăugând că de fapt această propunere de premier ar masca frâiele liberal-democraţilor.
„Este un gest regretabil al domnului Timofti. În Parlament candidatul Sturza nu are nicio șansă. Va fi un eșec total. A fost un truc politic, între domnul președinte Timofti și PLDM. Asistăm la un joc de culise, impus de PLDM. Sper că domnul președinte realizează la ce riscuri s-a expus și a expus Republica Moldova”, a declarat Lupu.
PSRM – emanat ca şi PDM din „coasta” PCRM – îl învinuiesc pe Ion Sturza că „a umilit Moldova în 1999”, când actualul candidat a ocupat tot fotoliul de prim-ministru.
„Ion Sturza este premierul din 1999 despre care majoritatea cetățenilor Republicii Moldova păstrează cea mai tristă amintire. Atunci Moldova a devenit extrem de săracă, atunci au început migrațiile în masă, s-a adâncit drama poporului nostru. Să vedem cine îl va vota pe acest gastarbaiter de peste Prut, care a umilit Moldova în 1999”, a afirmat Igor Dododn, liderul PSRM, cu binecunoscutul său zel care vede pretutindeni conspiraţii ale Bucureştiului.
Ion Sturza s-a născut la data de 9 mai 1960, în satul Pîrjolteni, raionul Călărași, Republica Moldova. A absolvit cursurile Facultății de Economie din cadrul Universității de Stat „V.I. Lenin” din municipiul Chișinău, informează Partem.org.
După absolvirea facultății, a ocupat diferite funcții în domeniul relațiilor economice și culturale externe. Între anii 1983-1985 și-a satisfăcut stagiul militar în calitate de instructor superior. Apoi a lucrat ca referent în cadrul Asociației de Prietenie cu Țările Străine (1985-1987).
În anul 1987 a contribuit la înființarea Asociației de Comerț Exterior „Moldex” (OCEM), de pe lângă Guvernul RSS Moldovenești de la Chișinău, fiind numit în funcția de vicedirector general. În cadrul OCEM au fost elaborate primele proiecte de investiții străine privind reutilarea tehnică a întreprinderilor din industria economiei naționale, proiecte care preconizau atragerea de capital străin. Ca director general adjunct, el a coordonat implementarea proiectelor de finanțare, livrare și instalare a unor utilaje performante la fabricile de conserve din Orhei, Camenca și la întreprinderile din Cupcini, Ungheni, Soroca, Florești etc.
În anul 1991, Ion Sturza a fondat compania SA „Incon”, societate care a devenit unul dintre principalele grupuri financiar-industriale din Republica Moldova la acea vreme. A înființat și condus ulterior banca FinComBank din Chișinău. În martie 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La 22 mai 1998 Ion Sturza a fost numit în funcția de viceprim-ministru și ministru al economiei și reformelor, în Guvernul Republicii Moldova condus de Ion Ciubuc. După aceasta, o bună perioadă de timp a fost președintele Asociației pentru Politică Externă din Moldova (APE). A deținut și funcția de consul onorific al Kazahstanului în Republica Moldova.
La 1 februarie 1999 demisionează în mod neașteptat din funcția de prim-ministru Ion Ciubuc și pleacă de la putere primul guvern instalat de Coaliția de centru dreapta – Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR). La 19 februarie 1999, omul de afaceri Ion Sturza, pe atunci vicepremier și ministru al economiei în cabinetul Ciubuc, este desemnat pentru funcția de premier de către președintele Petru Lucinschi.
În perioada Guvernului Sturza, Republica Moldova a trecut printr-o cumplită criză energetică, din cauza insolvabilității. Criticile la adresa Guvernului Sturza, cabinet care a avut cea mai bună imagine în exterior din istoria Republicii Moldova, au început a se intensifica pe fundalul insistenței de a satisface revendicările minorității bulgare din sud de a-și forma un județ aparte în baza vechiului raion Taraclia, revendicari satifăcute ulterior de Parlament prin votul celor 40 de deputați comuniști și al parlamentarilor centriști.
În calitatea sa de ministru al economiei și prim-ministru, Ion Sturza a inițit și realizat un șir de reforme economice și sociale importante pentru Republica Moldova, ca reforma teritorială, bugetar-fiscală, agrară. Au avut loc privatizări importante cu investitori strategici.
La 5 noiembrie 1999, o nouă majoritate parlamentară constituită din comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta – votează împotriva privatizării mai multor întreprinderi din industria vinului și tutunului, contrar condițiilor puse de organismele financiar-bancare internaționale. FMI, Banca Mondială și ceilalți creditori anunță suspendarea finanțării Republicii Moldova.
La 9 noiembrie 1999, aceeași nouă majoritate votează cu 58 de voturi pentru demiterea Guvernului Sturza, demitere sprijinită și de președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi. Abia la 21 decembrie 1999, noua majoritate parlamentară acordă votul de încredere pentru cel de-al treilea candidat la funcția de premier, Dumitru Braghiș și guvernului său, evitându-se astfel alegerile parlamentare anticipate.
După demisie, Ion Sturza revine la afaceri și pune bazele mai multor companii. În 2002, împreună cu grupul Rompetrol, înființează compania Rompetrol Moldova și devine președinte-director general al acesteia.
Compania Rompetrol Moldova face parte din cel mai mare grup industrial românesc privat, cu majoritatea operațiunilor și activelor în România și Europa de Sud-Est. Principalele activități ale Grupului sunt realizate în domeniul rafinării și marketing/vânzării de produse petroliere, cu interese adiacente în explorare, producție și alte servicii pentru industria petrolieră cum ar fi foraj, construcții, transporturi.
În aprilie 2005, Ion Sturza, directorul general al companiei Rompetrol Moldova, a fost numit în funcția de vicepreședinte pentru Dezvoltare al Grupului Rompetrol.
În aprilie 2006, Ion Sturza este ales ca membru în Consiliului de Administrație al Grupului Rompetrol N.V. A avut o contribuție importantă în tranzacția de cumpărare a Rompetrol de către KazMunaiGaz.
În septembrie 2009, părăsește Rompetrol, unde deținea funcția de director general adjunct și interimatul CEO.
Tot în 2009 înființează Fondul de Investiții Fribourg Capital care pe parcursul anilor a făcut mai multe investiții în Republica Moldova și Romania Cele mai cunoscute sunt magazinul on-line Elefant.ro și Liberty Technology Park Cluj.
Ion Sturza este membrul Consiliilor de Administrație a mai multor companii și organizații non-guvernamentale.
Potrivit „Forbes”, fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, ar avea o avere de 90-95 de milioane de euro, în timp ce „Capital” estimează că omul de afaceri ar avea active de 84 de milioane de euro.
Sturza a declarat că este pregătit să-și asume răspunderea de șef al Executivului și că urmează să inițieze consultări cu partidele parlamentare, pentru a obține o majoritate politică.
„Eu vreau să-i mulțumesc domnului președinte pentru încredere, vreau să fiu alături de poporul meu, în acest moment dificil. Voi încerca să lansez consultări cu partidele, în încercarea de a avea o majoritate cu care ar fi votat un guvern neafiliat politic”, a precizat Sturza.
Imediat după anunțul președintelui Timofti, liderul PDM Marian Lupu și-a exprimat opinia în legătură cu desemnarea candidatului Ion Sturza pentru fotoliul de premier. Acesta a declarat că nu va susține candidatura, dar s-a arătat optimist că până la finalul lunii ianuarie va fi votat un guvern pro-european.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere vot de încredere Parlamentului în termen de cel mult 15 zile de la desemnare.
Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare voturile a cel puţin 51 de deputaţi. Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, şeful statului, Nicolae Timofti, numeşte noul Executiv. Ulterior, în cel mult trei zile, membrii guvernului vor depune jurământul de credinţă în faţa preşedintelui.
În cazul în care premierul desemnat şi echipa de miniștri propuși nu obţin votul majorităţii deputaților, atunci, conform legislaţiei, şeful statului mai are o singură posibilitate de a desemna un alt candidat.
Potrivit Curții Constituționale, noul guvern trebuie învestit cel târziu până în data de 29 ianuarie 2016.
