Ofensiva PDM împotriva candidatului propus la funcţia de premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, îşi mută ringul de pe scena internă în presa internaţională.
Andrian Candu, preşedintele Legislativului de la Chişinău, a scris recent un editorial în paginile prestigioasei şi influentei publicaţii americane POLITICO, în care preconizează un eşec răsunător de legitimitate şi de suport parlamentar privind numirea lui Ion Sturza în funcţia de premier.
„Din păcate, propunerea de numire ca prim-ministru a lui Ion Sturza (…) nu îndeplineşte una dintre cerinţele democratice cheie: cea a unei majorităţi parlamentare în spatele lui Sturza”, notează în editorialul său Andrian Candu, adăugând că scoaterea la înaintare a lui Ion Sturza de către şeful statului, Nicolae Timofti, nu poate fi altceva decât o „glumă”, „chiar şi pentru un guvern minoritar”.
Eşecul în Parlament, la votul de învestitură a unui Guvern Struza, este „iminent”, mai scrie Andrian Candu, iniţiind şi o şarjă în direcţia lui Nicolae Timofti. Şeful Parlamentului spune că preşedintele Repubicii Moldova poate a fost „manipulat în această propunere” sau „poate, pur şi simplu, el nu-şi înţelege propriul mandat şi regulile jocului constituţional”.
POLITICO este una dintre cele mai puternice publicaţii de jurnalism politic din Statele Unite. Pe 23 aprilie 2015, a debutat ediţia tipărită POLITICO EUROPE, care analizează cele mai importante evenimente politice din spaţiu european. Redacţia de Europa a publicaţiei americane are sediul la Bruxelles.
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, l-a desemnat pentru funcția de premier pe omul de afaceri Ion Sturza, pe 21 decembrie.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere vot de încredere Parlamentului în termen de cel mult 15 zile de la desemnare.
Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare voturile a cel puţin 51 de deputaţi. Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, şeful statului, Nicolae Timofti, numeşte noul Executiv. Ulterior, în cel mult trei zile, membrii guvernului vor depune jurământul de credinţă în faţa preşedintelui.
În cazul în care premierul desemnat şi echipa de miniștri propuși nu obţin votul majorităţii deputaților, atunci, conform legislaţiei, şeful statului mai are o singură posibilitate de a desemna un alt candidat.
Potrivit Curții Constituționale, noul guvern trebuie învestit cel târziu până în data de 29 ianuarie 2016.
Ion Sturza este un politician şi om de afaceri de la Chișinău, care a îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (februarie – decembrie 1999).
Ion Sturza s-a născut la data de 9 mai 1960, în satul Pîrjolteni, raionul Călărași, Republica Moldova. A absolvit cursurile Facultății de Economie din cadrul Universității de Stat „V.I. Lenin” din municipiul Chișinău, informează Partem.org.
După absolvirea facultății, a ocupat diferite funcții în domeniul relațiilor economice și culturale externe. Între anii 1983-1985 și-a satisfăcut stagiul militar în calitate de instructor superior. Apoi a lucrat ca referent în cadrul Asociației de Prietenie cu Țările Străine (1985-1987).
În anul 1987 a contribuit la înființarea Asociației de Comerț Exterior „Moldex” (OCEM), de pe lângă Guvernul RSS Moldovenești de la Chișinău, fiind numit în funcția de vicedirector general. În cadrul OCEM au fost elaborate primele proiecte de investiții străine privind reutilarea tehnică a întreprinderilor din industria economiei naționale, proiecte care preconizau atragerea de capital străin. Ca director general adjunct, el a coordonat implementarea proiectelor de finanțare, livrare și instalare a unor utilaje performante la fabricile de conserve din Orhei, Camenca și la întreprinderile din Cupcini, Ungheni, Soroca, Florești etc.
În anul 1991, Ion Sturza a fondat compania SA „Incon”, societate care a devenit unul dintre principalele grupuri financiar-industriale din Republica Moldova la acea vreme. A înființat și condus ulterior banca FinComBank din Chișinău. În martie 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La 22 mai 1998 Ion Sturza a fost numit în funcția de viceprim-ministru și ministru al economiei și reformelor, în Guvernul Republicii Moldova condus de Ion Ciubuc. După aceasta, o bună perioadă de timp a fost președintele Asociației pentru Politică Externă din Moldova (APE). A deținut și funcția de consul onorific al Kazahstanului în Republica Moldova.
La 1 februarie 1999 demisionează în mod neașteptat din funcția de prim-ministru Ion Ciubuc și pleacă de la putere primul guvern instalat de Coaliția de centru dreapta – Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR). La 19 februarie 1999, omul de afaceri Ion Sturza, pe atunci vicepremier și ministru al economiei în cabinetul Ciubuc, este desemnat pentru funcția de premier de către președintele Petru Lucinschi.
În perioada Guvernului Sturza, Republica Moldova a trecut printr-o cumplită criză energetică, din cauza insolvabilității. Criticile la adresa Guvernului Sturza, cabinet care a avut cea mai bună imagine în exterior din istoria Republicii Moldova, au început a se intensifica pe fundalul insistenței de a satisface revendicările minorității bulgare din sud de a-și forma un județ aparte în baza vechiului raion Taraclia, revendicari satifăcute ulterior de Parlament prin votul celor 40 de deputați comuniști și al parlamentarilor centriști.
În calitatea sa de ministru al economiei și prim-ministru, Ion Sturza a inițit și realizat un șir de reforme economice și sociale importante pentru Republica Moldova, ca reforma teritorială, bugetar-fiscală, agrară. Au avut loc privatizări importante cu investitori strategici.
La 5 noiembrie 1999, o nouă majoritate parlamentară constituită din comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta – votează împotriva privatizării mai multor întreprinderi din industria vinului și tutunului, contrar condițiilor puse de organismele financiar-bancare internaționale. FMI, Banca Mondială și ceilalți creditori anunță suspendarea finanțării Republicii Moldova.
La 9 noiembrie 1999, aceeași nouă majoritate votează cu 58 de voturi pentru demiterea Guvernului Sturza, demitere sprijinită și de președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi. Abia la 21 decembrie 1999, noua majoritate parlamentară acordă votul de încredere pentru cel de-al treilea candidat la funcția de premier, Dumitru Braghiș și guvernului său, evitându-se astfel alegerile parlamentare anticipate.
