Odată înfăptuită unirea, Republica Moldova şi România vor putea fi un element cheie într-un plan de protejare a flancului est-european împotriva agresiunii secesioniste a Kremlinului. Ideea apare într-un material de analiză al lui Eugene Chausovsky, specialist Stratfor.
În contexul crizei dintre Rusia şi Occident şi al declinului demografic din regiunea est-europeană, crearea unei alianţe economico-militare între statele Europei de Est – precum Republica Moldova, România, Belarus şi Ucraina – şi statele baltice ar putea fi o soluţie atractivă, notează specialistul.
Deceniile viitoare vor fi caracterizate printr-o „înrăutăţire considerabilă” a realităţii demografice din Europa de Est, unde statele vor înregistra o „schimbare demografică radicală”, scrie Chausovky, aducând în discuţie un raport ONU. Potrivit raportului, până în 2050, cele mai mari diminuări de populaţie vor fi întâlnite în Belarus, ţările baltice, Republica Moldova şi Ucraina. „Potrivit sursei, populaţia Republicii Moldova va scădea cu 20,3%, de la 4 milioane la 3,2 milioane de persoane”, subliniază analistul Stratfor.
Însă, precizează Eugene Chausovsky, poate fi găsit un colac de salvare în acest ocean de previziuni sumbre: „Crearea unei alianțe între țările est-europene ar fi deosebit de atractivă pentru țările baltice, care până în 2050 vor fi populate de doar circa 5 milioane de oameni. Prin unirea forțelor cu Polonia, Belarus și Ucraina, această cifră va crește la cel puțin 80 de milioane de persoane. Astfel, statele baltice ar putea înfrunta dimensiunile lor mici și descuraja interferențele rusești în regiune. La rândul ei, Republica Moldova de asemenea va avea nevoie de securitatea unei uniuni economice și militare colective, deoarece această țară se confruntă cu un declin demografic dramatic”.
Analistul Strafor abordează şi subiectul unirii Republicii Moldova cu România: “Deși este posibil ca Republica Moldova să se unească cu România, indiferent de jure sau de facto, problemele demografice ale României se pare că vor fi mai grave decât ale Republicii Moldova. Un nou bloc est-european ar putea fi convenabil ambelor țări, care împărtășesc proximitatea altor potențiali membri uniți din frică față de Rusia. Un potențial bloc est-european format din Belarus, Ucraina, Republica Moldova, România și statele baltice în următoarele decenii va avea o populație comparabilă cu cea a Rusiei”.
Avantajul economic depistat de specialist este acela că blocul nou creat va fi “mult mai avansat şi mai complex decât Rusia”. Iar din punct de vedere militar, raţionamentul demarării unui asemenea proiect geopolitic este acela că acest bloc va fi “capabil să se apere de Rusia” în cazul în care şi Statele Unite vor achiesa la proiect şi îl vor sprijini.
Ipotezele expuse de Eugene Chausovsky nu sunt noi sub soare. Anul acesta, într-un număr special al publicaţiei World Affairs, Elisabeth Braw, specialist în politici de securitate, şi Peter Pomerantsev, autor de non-ficţiune şi producător TV, devenit celebru pentru excepţionala sa carte “Nothing Is True and Everithing Is Possible”, o privire din interior asupra dictaturii postmoderne a lui Vladimir Putin, cer, în linii mari, acelaşi lucru, doar că în stiluri diferite. Articolul lui Elisabeth Braw discută despre readucerea în prim-plan a rezoluţiei ESDI (European Security and Defense Identity) din 1999. Pomerantsev, mergând pe alt tip de explicaţie, puţin mai riguroasă, pune pe tapet una dintre temele Katarzynei Pisarka, directorul Academiei Europene de Diplomaţie din Varşovia. Pisarka sugerează ideea creării unui bloc de securitate regională şi politică externă format din ţările central şi est-europene, care să aibă ca obiectiv probleme ce vizează controlul frontierelor şi dezvoltarea unei strategii comune de energie. Blocul să funcţioneze după normele UE şi să permită o politică consolidată în cadrul politicii externe comune a Uniunii, totul asezonat cu suportul şi implicarea Statelor Unite.
