De unde curiozitatea subită a preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck, faţă de subiectul reunificării dintre Republica Moldova şi România, se întreabă geostrategul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române.
Într-un material de analiză publicat în cotidianul Adevărul, Dan Dungaciu scrie că interesul preşedintelui Germaniei, exprimat la cel mai înalt nivel, este „fără precedent”.
„Vi-l puteţi imagina pe preşedintele României întrebându-l pe ambasadorul Republicii Moldova, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, care mai este procentul celor de peste Prut care vor să se unească cu România? Evident, nu. Dar un alt preşedinte, respectiv cel al Republicii Federale Germane, Joachim Gauck, l-a întrebat explicit asta pe amabasadorul R. Moldova cu ocazia prezentării oficiale a acestuia din 6 ianuarie 2016. Mai mult, curiozitatea preşedintelui german a fost consemnată şi în comunicatul de presă care a urmat întrevederii. Interesul preşedintelui Gauck, exprimat la cel mai înalt nivel, este fără precedent, mai ales că, repetăm, a fost plasat şi în comunicatul final. De unde această curiozitate? Ce informaţii primise anterior Preşedinţia germană? Ce ştie preşedintele Germaniei şi nu ştim noi? Şi de ce acum, când, în contextul crizei profunde şi generalizate a unei republici cvasieşuate, chestiunea reunificării se pune în alţi termeni?”, notează Dungaciu în articolul său.
Geostrategul spune că, după 25 de ani de independenţă, Republicii Moldova nu-i mai rămâne la ora actuală decât o singură alegere reală pentru a ieşi din marasmul profund în care se află: „Alegerea între Rusia – potenţial până la integrarea în Uniunea Vamală şi proiectul Eurasatic al lui Putin – şi România – potenţial până la reunificare”.
În opinia lui Dungaciu, integrarea europeană pe speze proprii a Republicii Moldova iese categoric din discuţie, „pentru că e chiar cinic, dacă nu indecent, să o mai invoci”.
„Dezamăgirea Bruxelles-ului cu orice formă de extindere, inclusiv cea care ar viza R. Moldova este evidentă. Rusia ca alternativă este însă iarăşi o problemă”, subliniază directorul ISRPI.
Dungaciu argumentează: „Dificultăţile enorme ale Rusie (criză economică acută, finanţarea Crimeei, Donbas-ului, Transnistriei etc.) fac ca o gestionare eficientă a R. Moldova să fie imposibilă. De aceea, Moscova nu vrea acum asumarea explicită a republicii şi mutarea vectorilor ei la guvernare, ci menţinerea unui haos controlat acolo care să facă imposibilă orice surpriză geostrategică în regiune. Rămâne, că ne place, că nu ne place, că vrem sau nu vrem, relaţionarea cu România, singura care poate menţine direcţia Vest în R. Moldova printr-un proiect asumat la Bucueşti şi care să fie altceva decât s-a încercat până acum. România este singura care poate ajuta acum R. Moldova să menţină direcţia Vest, occidentală. E vremea acţiunii, nu a vorbelor goale şi lipsite de acoperire”.
