Doar analiştii naivi pot crede că acţiunile militare ale Rusiei în state post-sovietice precum Republica Moldova, Ucraina sau Georgia sunt expresii de „neo-imperialism anacronic”, se arată într-un material de analiză publicat pe platforma StopFake, îndreptată împotriva propagandei ruse în fostul spaţiu sovietic.
De asemenea, a interpreta agresiunile militare ale Rusiei contemporane drept ca fiind o „frică existenţială” în faţa „expansiunii” Vestului este tot o cale sigură spre o înfundătură şi înseamnă o subestimare a „potenţialului intelectual” de care dau dovadă „Putin şi compania” la masa jocurilor geostrategice, mai scriu autorii analizei.
„Kremlinul îşi justifică în faţa Rusiei şi comunităţii internaţionale aventura sa hegemonică în spaţiul ex-sovietic prin formule patriotice, cum ar fi interesele Rusiei de securitate, economie, identitate etc., precum şi prin invocarea unor aşa-zise maşinaţiuni anti-ruseşti ale Vestului. Ca urmare a anilor de îndoctrinare produsă prin propaganda televizată a Kremlinului, aceste explicaţii sunt acum împărtăşite de majoritate ruşilor. Mai mult, unii observatori naivi de politică externă flutură şi ei aceste justificări, dintr-o varietate de motive – de exemplu, ca un semn de respect pentru un popor care o dată a învins fascismul”, se mai precizează în material.
O altă capcană pentru analiştii care încearcă să înţeleagă „la microscop”comportamentul hegemonic rusesc sub conducerea lui Vladimir Putin, cred autorii, este aceea de a căuta indicii în trecutul ţarist sau pre-revoluţionar al Rusiei.„Personalismul neperturbat şi relativismul etic sunt factori mult mai pregnanţi ai sistemului de operare în politica internă şi externă a Rusiei, decât tradiţionalismul şi naţionalismul rus”, subliniază autorii analizei.
Aceştia mai scriu că în loc de a încerca să pătrundă în cele mai psihanalizabile cotloane ale minţii lui Vladimir Putin sau de a-i explora copilăria, care este umbrită de prea multe legende ambalate propagandistic, „geologii post-sovietici”ar trebui mai degrabă să acorde mai întâi atenţie „raţiunilor politico-economice din spatele politicii externe a Kremlinului, precum şi intereselor private şi calculelor sociologice ale gândirii utilitare a multimilionarilor care trag frâiele Moscovei în prezent”.
