Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, consideră că pentru prima oară din 1812 încoace, când Basarabia a fost anexată de ruși, România își asumă responsabilitatea pentru spațiul dintre Prut și Nistru.
„Nu popă și jandarm la sat, nu școli pentru agricultori, nu poduri de flori, cărți și meșteșuguri populare… Modernizare, reforme, lupta cu corupția, securitate, societate civilă, drepturile omului! Nimic geopolitic! Un fel de impunere la pace pentru oligarhia de la Chișinău. Un fel de administrare externă sub înaltul patronat al americanilor”, scrie pe Facebook omul de afaceri, sub genericul „Vin românii…”.
Sturza laudă acțiunea Guvernului României, de a transmite autorităților de la Chișinău un set de măsuri pentru deblocarea situației financiare a Republicii Moldova.
„Domnilor Candu și Filip,lăsați PR-ul de doi bani, prindeți în piuneze la intrarea în birou scrisoarea guvernului român și la treabă! Suntem cu ochii pe voi!”, notează Sturza, care enunță și lista integrală a reformelor cerute de București.
Premierul de la Bucureşti, Dacian Cioloş, i-a trimis astăzi omologului său din Republica Moldova, Pavel Filip, o scrisoare în care detaliază reformele pe care Chişinăul trebuie să le adopte ”în termenul cel mai scurt” pentru deblocarea tranşei de 60 de milioane de euro din acordul de împrumut semnat de cele două state.
Dacin Cioloş afirmă că pe lângă susţinerea financiară, îndeplinirea acestor recomandări va crea şi „premisele relansării parteneriatelor Republicii Moldova cu alţi parteneri internaţionali şi financiari”.
Lista refomelor, aşa cum a fost ea transmisă de către Guvernul României:
”Apreciem necesar ca autorităţile Republicii Moldova să întreprindă, în termenul cel mai scurt, înaintea transferului acestei prime tranşe, acţiuni decisive care să asigure următoarele:
– Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. În acest sens, salutăm un prim pas făcut prin adoptarea în şedinţa de guvern din 27 ianuarie a Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru evidenţa transpunerii actelor UE în legislaţia naţională.
– Un proces transparent şi credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate şi care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituţie independentă şi responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenţie deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova.
– Invitarea la Chişinău a unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional a fost un pas important. Acum este esenţială stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiţii şi un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul.
– Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societăţii civile şi a reprezentanţilor mediului de afaceri.
– Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naţionale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate.
– Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanţei Procuraturii şi Centrului Naţional Anticorupţie. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupţie, în vederea consolidării şi integrării lui. Adoptarea şi implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naţionale de Integritate, controlul averilor, noţiunea de conflicte de interese şi o instituţie puternică de implementare) ar ilustra voinţa politică de reformă aşteptată de cetăţenii Republicii Moldova şi de partenerii internaţionali.
– Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menţionate mai sus”.
