Congresul american nu ar trebui să ezite investiţional când vine vorba de arhitectura de securitatea a periferiei non-NATO a Europei, notează Evelyn N. Farkaş, expert în securitate, într-un material publicat în Newsweek. Până de curând, Farkaş a ocupat la Pentagon postul de secretar adjunct de probleme de apărare.
La periferia non-NATAO, „Congresul ar trebui să continue să sprijine alocarea substanţială de asistenţă de securitate Ucrainei, Georgiei şi Moldovei. Aceste state au nevoie de un grad mai mare de formatare, de antrenament, de ajutor pe parte de transparenţă şi responsabilitate în domeniul apărării, şi ar trebui să ofere celor trei arme anti-tanc, pentru a putea descuraja forţele ruseşti, mult mai bine pregătite”, scrie Evelyn N. Farkaş.
Ambasadorul Statelor Unite pe lângă NATO, Douglas Lute, a vorbit recent despre sumele pe care Pentagonul le va aloca pentru implementarea strategiei European Reassurance Initiative – 3,4 miliarde de dolari, din care 3,4 milioane de dolari vor fi investiţi în partenerii non-NATO din centrul şi estul Europei.
Strategia European Reassurance Iniative are ca obiectiv contracararea unei eventuale ofensive armate a Moscovei contra unor state din estul Alianţei Nord-Atlantice.
Lute a precizat într-o teleconferinţă la Bruxelles: „Nu pot spune, deocamdată, câţi bani va primi fiecare stat în parte, dar o parte din suma de 3,4 miliarde de dolari va fi alocată creşterii capacităţii partenerilor noştri”.
România primeşte susținere şi îşi aduce contribuția în calitate de țară-gazdă, a adăugat Douglas Lute.
În privinţa banilor care vor fi alocaţi Republicii Moldova, oficialul american a spus că Statele Unite vor dezvolta peste Prut programe de modernizare a capacităţii militare. Aceste programe vor „moderniza instituțiile care asigură apărarea Moldovei şi structurile sale de securitate națională”, scopul fiind upgradarea Republicii Moldova la capitolul apărăii şi pentru a „rezista mai bine în fața intimidărilor şi a influenței venite din exterior”.
Diplomatul american pe lângă NATO nu a putut însă oferi detalii exacte despre aceste programe şi despre suma concretă care îi va reveni Republicii Moldova.
NATO a aprobat recent punerea la punct a unei noi structuri militare pentru apărarea statelor central şi est-europene de ameninţările Rusiei.
Trupe suplimentare urmează să fie staţionate temporar în România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice (aflate în raza de acţiune a armamentului plasat în enclava rusească Kaliningrad).
„Noua forţă va fi multinaţională, pentru a transmite clar semnalul că un atac împotriva unui aliat va fi un atac împotriva tuturor aliaţilor şi că întreaga Alianţă va riposta”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.
Mai multe surse diplomatice citate agenţiile Reuters şi AFP spun că NATO ar putea trimite câte 1.000 de militari în România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia. Noul contingent va fi susţinut de forţa de reacţie rapidă, care are 40.000 de membri, cu mijloace aeriene, navale şi unităţi speciale.
De asemenea, Jens Stoltenberg a anunţat că Alianţa Nord-Atlantică a decis suplimentarea prezenţei militare în zona Mării Negre, inclusiv prin staţionarea unor avioane de recunoaştere Awacs în România, Bulgaria şi Turcia.
În replică, Ministerul rus de Externe a transmis că Rusia nu reprezintă o ameninţare de tip real pentru Alianţa Nord-Atlantică, denunţând consolidarea prezenţei militare NATO în Europa de Est şi avertizând că Moscova intenţionează să adopte măsuri simetrice.
