Adjunctul secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Alexander Vershbow, a abordat subiectul Republicii Moldova în cadrul unui seminar de diplomaţie publică al NATO organizat în Maroc.
NATO înregistrează în prezent cea mai mare creştere a securităţii colective de la sfârşitul „Războiului Rece încoace”, a explicat Vershbow în alocuţiunea sa, reamintind şi sprijinul pe care NATO îl alocă statelor de la periferia Europei care nu se află sub umbrela Alianţei şi sunt ţinte directe ale agresiunii revizioniste a Rusiei lui Vladimir Putin.
„Când a anexat ilegal Crimeea în 2014, Rusia a devenit primul stat de după al Doilea Război Mondial care a răpit prin forţă o bucată din teritoriul altui stat. Comunitatea internaţională a reacţionat la acţiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei prin sancţiuni internaţionale, interdicţii individuale de călătorie şi prin excluderea din G8. Pentru a descuraja Rusia de la noi ameninţări, NATO înregistrează în prezent cea mai mare creştere a apărării colective de la finele Războiului Rece şi a pus capăt deceniilor de tăieri bugetare din sectorul apărării. Şi oferim suport partenerilor noştri din Ucraina, Moldova şi Georgia”, a afirmat adjunctul şefului NATO.
Ambasadorul Statelor Unite pe lângă NATO, Douglas Lute, a vorbit recent despre sumele pe care Pentagonul le va aloca pentru implementarea strategiei European Reassurance Initiative – 3,4 miliarde de dolari, din care 3,4 milioane de dolari vor fi investiţi în partenerii non-NATO din centrul şi estul Europei.
Strategia European Reassurance Iniative are ca obiectiv contracararea unei eventuale ofensive armate a Moscovei contra unor state din estul Alianţei Nord-Atlantice.
Lute a precizat într-o teleconferinţă la Bruxelles: „Nu pot spune, deocamdată, câţi bani va primi fiecare stat în parte, dar o parte din suma de 3,4 miliarde de dolari va fi alocată creşterii capacităţii partenerilor noştri”.
România primeşte susținere şi îşi aduce contribuția în calitate de țară-gazdă, a adăugat Douglas Lute.
În privinţa banilor care vor fi alocaţi Republicii Moldova, oficialul american a spus că Statele Unite vor dezvolta peste Prut programe de modernizare a capacităţii militare. Aceste programe vor „moderniza instituțiile care asigură apărarea Moldovei şi structurile sale de securitate națională”, scopul fiind upgradarea Republicii Moldova la capitolul apărăii şi pentru a „rezista mai bine în fața intimidărilor şi a influenței venite din exterior”.
Diplomatul american pe lângă NATO nu a putut însă oferi detalii exacte despre aceste programe şi despre suma concretă care îi va reveni Republicii Moldova.
NATO a aprobat recent punerea la punct a unei noi structuri militare pentru apărarea statelor central şi est-europene de ameninţările Rusiei.
Trupe suplimentare urmează să fie staţionate temporar în România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice (aflate în raza de acţiune a armamentului plasat în enclava rusească Kaliningrad).
„Noua forţă va fi multinaţională, pentru a transmite clar semnalul că un atac împotriva unui aliat va fi un atac împotriva tuturor aliaţilor şi că întreaga Alianţă va riposta”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.
Mai multe surse diplomatice citate agenţiile Reuters şi AFP spun că NATO ar putea trimite câte 1.000 de militari în România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia. Noul contingent va fi susţinut de forţa de reacţie rapidă, care are 40.000 de membri, cu mijloace aeriene, navale şi unităţi speciale.
De asemenea, Jens Stoltenberg a anunţat că Alianţa Nord-Atlantică a decis suplimentarea prezenţei militare în zona Mării Negre, inclusiv prin staţionarea unor avioane de recunoaştere Awacs în România, Bulgaria şi Turcia.
În replică, Ministerul rus de Externe a transmis că Rusia nu reprezintă o ameninţare de tip real pentru Alianţa Nord-Atlantică, denunţând consolidarea prezenţei militare NATO în Europa de Est şi avertizând că Moscova intenţionează să adopte măsuri simetrice.
