Ion Sturza, prezent în scandalul „Panama Papers”. Amintiri pe bani grei din epoca Rompetrol a fostului premier de la Chişinău

 

Numele fostului premier de la Chişinău Ion Sturza apare în scurgerea globală de informaţii „Panama Papers”.

 

RISE Moldova a publicat primul set de documente obținut din scurgerea globală, care arată legăturile offshore ale ex-premierului Ion Sturza cu miliardarul român Dinu Patriciu, unul dintre nababii media ai României post-tranziţie, decedat în 2014. Însă conexiunile lui Sturza nu se rezumă doar la Patriciu, ci îl vizează şi pe ambasadorul Norvegiei în Rusia, dar şi pe primul director al filialei Rompetrol la Moscova.

 Documentele secrete făcute publice aparțin casei de avocatură Mossack Fonseca, una dintre cele mai mari creatoare de companii paravan și structuri offshore în spatele cărora se ascund adevărații beneficiarii și bunurile lor. Companii precum Mossack Fonseca sunt principalele instrumente folosite pentru spălare de bani, evaziune fiscală, mită și multe alte inginerii financiare.

În 2002, Ion Sturza îşi agaţă în “cui” activitatea de politician şi devine partenerul de afaceri al miliardarului Dinu Patriciu. La acea dată, Patriciu era director general al Rompetrol Group, societate petrolieră multinaţională cu active în România, Franţa, Ucraina, Georgia, Republica Moldova.

La Rompetrol, Sturza a activat din 2002 până în 2009, şapte ani în care a urcat pe “valul” unei cariere de invidiat. În 2005, scriu jurnaliştii RISE, Grupul Rompetrol anunță deschiderea reprezentanței sale la Moscova, în subordinea lui Ion Sturza, care deținea funcția de vicepreședinte de Dezvoltare Rompetrol pentru Rusia și Comunitatea Statelor Independente. Director al reprezentanței Rompetrol din Moscova a fost numit Constantin Lutsenko, care lucrase anterior la o serie de companii importante din Rusia, printre care Gazprom și Novochimtrans, dar și alte companii din domeniul petrolier și petrochimic din Statele Unite ale Americii și Germania.

Sturza și Lutsenko nu erau doar subalternii lui Patriciu la Rompetrol. La doar câteva luni de la fondarea biroului Rompetrol la Moscova, în august 2005, cei trei devin parteneri de afaceri în offshore-ul Markside Holdings Limited, companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, paradis fiscal care nu oferă acces la informațiile din registrul companiilor. Companie este lichidată după şapte ani de activitate.

Dar să facem un salt în anul 2007, anul în care începe să plouă cu bani. În 2007, Sturza participă la negocierea şi vânzarea a 75% din capitalul Rompetrol Group către firma de stat kazahă KazMunaiGaz (KMG), iar în 2009, a celuilalt pachet de acțiuni de 25%. În urma acestei tranzacții, kazahii au obținut acces la două rafinării din România: Petromidia de la Marea Neagră și Vega din Ploiești, dar și a terminalului maritim Midia, din Năvodari. Tranzacția aceasta l-a propulsat pe Patriciu în liga miliardarilor, devenind cel mai bogat român.

Citiţi aici restul informaţiilor din documente.

În urma anchetei, Ion Sturza a venit cu o reacţie pe Facebook, în care susţine că conceptul de offshore implică mai multe nuanţe şi nu doar rezonanţa negativă care i se atribuie în general. Replica fostului premier:

Când vorbim de acest fenomen, trebuie să fim corecţi, cum analizăm și punem accentele.

Conform Wikipedia:  “O companie offshore este o societate înregistrată într-o țară sau într-un teritoriu dependent al unei țări cu legislație autonomă, dar care nu desfășoară activități economice pe teritoriul respectiv, deci, nu obține profit în țara unde a fost înregistrată, ci în afara granițelor acelui stat”.

În limbajul comercial, termenul englez offshore sau off-shore se traduce în română prin extrateritorial.

Principalele motive pentru care un offshore este profitabil sunt legate de optimizarea fiscală în mod legal, protejarea unor proprietăți sau a unor bunuri, confidențialitatea structurii acționariatului și accesul la piețele financiare și de investiții din toată lumea.

Deci, nu est un fenomen ilegal. De această formă juridică se folosesc TOATE companiile, băncile, fondurile investiţionale mari, dar şi persoanele fizice pentru a crea SPV-uri, companii cu destinaţii anume. Astfel de jurisdicţii sunt şi în Uniunea Europeana, Amsterdamul sau Insulele Virgine Britanice sunt un exemplu. Ce este important, atunci când eşti o persoană cu expunere politică, deputat, membrul guvernului sau alte funcţii de demnitar, să le incluzi în declaraţia de avere. În caz de beneficii din urma activităţii acestor companii, dividende, spre exemplu, să le incluzi în declaraţia în țara unde eşti rezident fiscal. Profitul realizat de astfel de companii ca rezultat al activităţii într-o țară anumită, se impozitează de ţara respectivă local.

 În plus, astăzi TOATE tranzacţiile cu aceste companii în UE, dar şi Moldova (teoretic), deschidere de conturi în bănci, fondarea de companii etc., se face obligatoriu cu menţiunea beneficiarului final persoana fizică.

Personal (nu în timpul când am fost în funcţii publice!) am participat la creare a mai multe SPV în zone offshore. Important este să respecţi lucrurile enumerate mai sus.

Sper ca şi politicienii în funcţii să le respecte.

P.S. Evident că, pe parcursul timpului, aceste forme perfect legale au fost folosite şi în alte scopuri. Este discutabilă şi noţiunea de optimizări fiscale, discuţii în care sunt implicate astăzi companiile multinaţionale. Dar acesta este altă temă.

P.S.1 În procesul de afaceri complexe internaționale intri în relații cu foarte multe companii și persoane. Ce reputație și ce fac ei după, nu ține de competența ta. Cu ocazia investigației RISE, am aflat și ce s-a mai întâmplat între timp cu foștii mei parteneri. Dar încă o dată, e bine că a apărut această investigație! Chiar dacă sunt și eu o „victimă” colaterală. Cei care au de lămurit să lămurească. Dar și să înțelegem corect fenomenul.

Pe lista clienţilor care au beneficiat de paradisurile fiscale din Panama, puse la dispoziţie de compania Mossack Fonseca, se numără şi alţi cetăţeni ai Republicii Moldova, printre care şi omul de afaceri Anatol Stati.

Anatol Stati, considerat cel mai bogat om de afaceri din Republica Moldova, acesta, conform documentelor, a apelat la cinci companii offshore: Terranova Worldwide S.A., Montvale Invest Ltd., Lorrin Invest Limited, ASCOM OIL COMPANY LTD. şi PELLAT INTERNATIONAL LTD.

Averea lui Stati este estimată la 2 miliarde de dolari.

Anatol Stati este fondator, președinte și CEO al companiei Ascom Group încă din 1994, aceasta având afaceri în domeniul petrolului în Kazahstan și Sudan.

Lista completă a cetăţenilor Republicii Moldova prezenţi în „The Panama Papers”, conform Bani.md:

1. Anton Goncearuc;
2. Bogus Nicolae;
3. Jabinschi Cornel;
4. Morgan Chevassus;
5. Alexander Tatarciuc;
6. Mr. Alexandr Popov;
7. Anatoli Culicenco;
8. Marcel Grajdieru;
9. Mihail Vainer;
10. Serghei Kasatkin;
11. Victor Bostan;
12. Solohina Olga;
13. Natalia Godoroja;
14. Octavian Turcan;
15. Ogurtov Oleg;
16. Vasile Vasilcius;
17. Vasili Ananiiciuc;
18. Vasili Anniiciuc;
19. Victor Harbuz;
20. Vladimir Caternoza;
21. Vladimir Cramarenco.