Carnegie Europe dedică o analiză amănunţită celebrului proiect de alianţă defensivă „Intermarium”, în care, reactualizat la ameninţările geopolitice ale zilei, Republica Moldova ocupă un loc strategic central.
Proiectul „Intermarium” este asociat cu numele omului de stat polonez Jozef Pilsudski. După Primul Război Mondial, Pilsudski a încercat să construiască o alianță defensivă regională drept contrapondere la o posibilă resuscitare a imperialismului rus și german. Conceptul „Intermarium” avea să revină în primplanul discuţiilor despre securitate din Europa Centală şi de Est la sfârşitul erei URSS, marcată în anii ’90 de aventurismul secesionist al unei Rusii şocată de prăbuşirea „schelăriei” sale imperialiste. În prezent, Polonia a iniţiat demersuri de resuscitare a proiectului „Intermarium”, adaptat la pericolele momentului şi care vizează colaborarea regională de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică.
„O astfel de nouă coaliţie ar putea include atât state UE şi NATO, cât şi state non-NATO şi non-UE, din zone precum Europa de Est, Sud-Est sau chiar din Asia de Vest. Obligaţiile de asistenţă reciprocă ar putea fi păstrate sub nivelul Articolului 5 din al Tratatului de la Washington, care prevede că un atac asupra unui aliat al NATO este un atac asupra tuturor, dar poate fi mai robust decât principiile de asistenţă ale OSCE”, scrie autorului analizei, Andreas Umland, expert al Institutului de Cooperare Euro-Atlantică din Kiev.
Un „Intermarium” pliat pe realităţile europene contemporane ar putea aduna în aria sa de incluziune state precum Republica Moldova, Turcia, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, Polonia, se mai precizează în analiză. Alte state care ar putea intra în această coaliţie ar putea fi România, Suedia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, ţări din Balcanii de Vest sau din Caucazul de Sud.
„Sarcina principală a alianţei ar fi aceea de a transmiste un mesaj clar nu doar deţinătorilor puterii din Rusia, ci întregii populaţii. «Intermarium» ar trebui să transmită naţiunii ruse că orice conflict în care Moscova este implicată în prezent ar putea să determine în viitor o confruntare multilaterală cu un grup de aliaţi, şi nu individual cu state slabe”, mai scrie Andreas Umland.
