La nivelul NATO există „multe îngrijorări” privind felul în care va evolua situaţia din Republica Moldova şi Georgia, pe fondul extinderii strategice a Rusiei spre flancul sirian, susţine Edward Lucas, prim-vicepreședintele Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Lucas a vorbit arhitectura de securitate din zona Mării Negre şi Mării Baltice, în contextul conferința de securitate de la Bratislava, Globsec 2016, care s-a desfășurat vineri, 15 aprilie, şi în cadrul căreia atât Germania, cât și Statele Unite, au respins cererea ministrului polonez de Externe ca NATO să creeze noi baze militare în Polonia.
La aceeași conferință, ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a insistat că anexarea „brutală” a Crimeei de către Rusia a fost momentul în care Moscova a „părăsit” unilateral acordul din 1997 încheiat cu NATO, privind echilibrul de forțe în Europa.
„Nu s-a discutat prea mult despre statele Baltice. Desigur, sunt îngrijorări în privința ultimelor incidente care au implicat avioane rusești și militari americani (Pentagonul a informat sâmbătă, 16 aprilie, că un avion militar american de recunoaștere a fost interceptat «în mod periculos și neprofesionist» de un avion de vânătoare rus în cursul unui zbor de rutină în spațiul aerian internațional de deasupra Mării Baltice- n.r.) Kaliningradul continuă să fie un subiect dificil pentru alilați. Însă, cele mai mari îngrijorări sunt legate de Turcia și tot mai mulți se întreabă dacă se mai poate miza pe Turcia în calitate de membru NATO? Sunt multe îngrijorări față de situația din Republică Moldova și Georgia. Senzația generală e că arhitectura securității în zona Mării Negre nu este prea solidă. S-a discutat mai puțin despre situația din Ucraina pentru că la Kiev a fost instalat un nou Guvern, însă mulți s-au întrebat cum continuăm să susținem autoritățile ucrainene, dacă executivul pare să fi rămas tot în mânile oligarhilor?”, a explicat Edward Lucas în interviu.
Concomitent cu crearea de noi baze militare, Polonia militează şi pentru reşaparea proiectului „Intermarium”, cu detentă tricefală, vizând colaborarea regională de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică.
Proiectul „Intermarium” este asociat cu numele omului de stat polonez Jozef Pilsudski. După Primul Război Mondial, Pilsudski a încercat să construiască o alianță defensivă regională drept contrapondere la o posibilă resuscitare a imperialismului rus și german. Conceptul „Intermarium” avea să revină în primplanul discuţiilor despre securitate din Europa Centală şi de Est la sfârşitul erei URSS, marcată în anii ’90 de aventurismul secesionist al unei Rusii şocată de prăbuşirea „schelăriei” sale imperialiste.
„O astfel de nouă coaliţie ar putea include atât state UE şi NATO, cât şi state non-NATO şi non-UE, din zone precum Europa de Est, Sud-Est sau chiar din Asia de Vest. Obligaţiile de asistenţă reciprocă ar putea fi păstrate sub nivelul Articolului 5 din al Tratatului de la Washington, care prevede că un atac asupra unui aliat al NATO este un atac asupra tuturor, dar poate fi mai robust decât principiile de asistenţă ale OSCE”, a scris recent, într-o analiză, Andreas Umland, expert al Institutului de Cooperare Euro-Atlantică din Kiev.
Un „Intermarium” pliat pe realităţile europene contemporane ar putea aduna în aria sa de incluziune state precum Republica Moldova, Turcia, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, Polonia, se mai precizează în analiză. Alte state care ar putea intra în această coaliţie ar putea fi România, Suedia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, ţări din Balcanii de Vest sau din Caucazul de Sud.
