Veaceslav Untilă, şeful Comisiei pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică din Legislativul de la Chişinău, spune că scutul antirachetă din România este „benefic” pentru Republica Moldova.
„Acest scut antirachetă este benefic pentru Republica Moldova, din motiv că noi astăzi nu avem tehnica necesară pentru a ne proteja spațiul nostru aerian. Și atunci, în cazul unui atac terorist cu o rachetă împotriva Republicii Moldova lucrurile pot să fie foarte proaste. De aceea apariția acestui scut antirachetă în România – este un scut de apărare, în niciun caz nu este unul ofensiv – este benefică pentru noi. Fiindcă acest scut are posibilități deosebite de a depista toate țintele care zboară spre această zonă a Europei (…) De aceea eu cred că este un lucru benefic pentru Republica Moldova”, a declarat Untilă într-un interviu oferit postului de radio Europa Liberă.
În privinţa isteriei declanşate la Moscova de intrarea în stare operaţională a scutului antirachetă de la Deveselu, cum că acest sistem de apărare ar “deregla” strategia Rusiei de combatere a proliferării nucleare şi că ar încărca diverse tratate internaţionale privind armamentul, opinii împărţite şi de o anumită parte a spectrului politic de la Chişinău, cea pro-rusă, Veaceslav Untilă a făcut următorul comentariu: „Am luat și eu cunoștință de aceste declarații. Eu cred că ele sunt doar politice. Ceea ce se întâmplă astăzi cu acest scut antirachetă, vă spun încă o dată că este în scopuri de apărare și nu are capacitate ofensivă. Politicienii de la Chișinău, care sunt angajați într-un fel – cunoaştem câteva partide politice care fac jocuri geopolitice mai mult aici în Republica Moldova decât politică – ei sunt angajaţi politic şi trebuie să plătească tributul în faţa şefilor lor. De aceea, ei sunt, pur şi simplu, cred că obligaţi ca să susţină această poziţie.”
Elementele scutului de la Deveselu au devenit funcţionale joi, 13 mai. Construcţia hangarului de la Deveselu a început în New Jersey şi a fost finalizată în România în 2014, iar instalarea a avut loc din septembrie 2014 până în martie 2015. Au fost livrate peste Ocean, în România, 156 de containere cu peste 900 de tone de oţel, conform lui Syring. Sistemul de la Deveselu a fost gata în august 2015, apoi a intrat în teste, fiind declarat operaţional în decembrie 2015.
Iniţial costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari. În 2013, Congresul SUA a alocat 265 de milioane de dolari acestui proiect dezvoltat de Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA, iar în 2014 proiectul a primit de la bugetul SUA 80 de milioane de dolari.
România a investit 11,2 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanţare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu şi pornirea lucrărilor din Polonia.
La baza de la Deveselu, Armata SUA a acordat prin licitaţie 4 mari contracte de lucrări, în valoare totală de aproximativ 177 de milioane de dolari. Cele patru firme care le-au câştigat sunt Kellog Brown & Root Services (SUA, 134 milioane dolari), Exelis Systems Corporation (SUA, 5,7 milioane dolari), Glacial PROD SRL (România, cel mai mic contract, de 3,3 milioane dolari) şi Zafer Taahhut, Insaat VE Ticaret A.S (Turcia, 33,6 milioane de dolari).
Baza de la Deveselu este în prezent una dintre cele mai moderne unităţi militare din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, fiind construită la începutul anilor ’50 cu sprijin sovietic şi devenind apoi o importanta bază de aviaţie militară, cu toate dotările necesare.
