„Comunitatea românească din regiunea Cernăuți, amenințată de pericolul asimilării și deznaționalizării, prin ucrainizarea școlilor”, este titlul unui amplu reportaj realizat de Agerpres.
Românii din regiunea Cernăuți se confruntă de ani de zile cu pericolul asimilării și deznaționalizării generat, în primul rând, de politica subtilă dusă de autorități ucrainene, şi anume „ucrainizarea” școlilor cu predare în limba română. În ultima perioadă, acest fenomen s-a acutizat.
„La aceasta se adaugă și faptul că în unele biserici românești deja se slujește parțial și în limba ucraineană, că asociațiile românești nu sunt sprijinite de autoritățile statului, că românii de aici se simt șicanați și hărțuiți și că pot merge în România doar pe baza unei vize. La fel ca și alte comunități istorice din jurul României, românii din regiunea Cernăuți își doresc și solicită un sprijin mai consistent din partea autorităților de la București în chestiuni de care depinde păstrarea identității lor naționale.
De cum ajungi în Cernăuți, după ce parcurgi un drum tipic pentru Ucraina acestor ani, simți vibrând sufletul românesc în clădiri, pe străzi sau în pieptul oamenilor, dar te frapează o serie de aspecte. Nu există inscripții bilingve, iar cele aflate cândva pe bisericile românești și alte clădiri istorice, au fost scoase și nu au mai fost amplasate după restaurări. Pe placheta aflată pe o clădire din centrul orașului, Mihai Eminescu este prezentat ca fiind un poet ‘moldovean’, iar pe statuia sa îi este scris doar numele, și acesta cu litere chirilice. Și tot în Cernăuți, casa lui Aron Pumnul este o ruină, cimitirul, odată românesc, este azi în paragină și deseori vandalizat, iar inscripțiile în limba română sunt tot mai des acoperite de înscrisuri în slavă. Memorialul ostașilor români, inaugurat în 2008, care marchează o groapă comună cu trupurile neidentificate ale ‘400 de martiri ai neamului asasinați de NKVD în 1941 și 695 de soldați români căzuți în al doilea război mondial’, este închis cu lacătul. De arborarea Drapelului românesc nici nu poate fi vorba, iar sentimentul pe care îl ai după câteva zile de ședere în Cernăuți este că a existat și încă există o politică a pașilor mărunți prin care se îndepărtează elementul românesc din zonă.
Cei peste 200.000 de români din regiunea Cernăuți trăiesc în patru raioane cu populație compactă sau majoritară și spun că cel mai mare necaz pe care îl au în acest moment este acela că, încet-încet, școlile cu predare în limba română sunt ucrainizate, comasate sau suspendate. Oamenii trag un semnal de alarmă și avertizează că «acum se decide soarta comunității și dacă nu se face ceva urgent, în câțiva ani ne vom pierde»”, scrie autoarea reportajului, Gina Ştefan.
Citiţi AICI reportajul integral.
