Va fi Republica Moldova următoarea ţintă prin care Rusia îşi va satisface un vechi instinct sovietic – acela de a amesteca gloria sportivă cu cea militară?
De la această interogaţie porneşte o analiză publicată în Irish Examiner de Nina L. Khrushcheva, expertă în afaceri internaţionale.
Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a decis, duminică, 24 iulie, că Rusia nu va primi o interdicţie generală de participare la Olimpiada de la Rio şi va lăsa federaţiile internaţionale să decidă. Oficialii de la Kremlin au salutat decizia în cadrul unei conferinţe de presă.
Oficialii federaţiilor naţionale vor decide soarta sportivilor ruşi în ceea ce priveşte participarea acestora la Olimpiadă. Mai mult, în cazul în care federaţiile vor decide să permită participarea Rusiei, atleţii ruşi care doresc să participe la Rio de Janeiro vor trebui să îndeplinească criterii stricte stabilite CIO.
Suspendarea dictată împotriva sportivilor ruşi vine ca urmare a unei investigaţii demarate după declaraţiile făcute de Grigory Rodchenkov, directorul laboratorului antidoping care s-a ocupat de testarea sportivilor ruşi la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci (2014). Acesta a mărturisit că, personal, a dezvoltat un cocktail de trei substanţe interzise care, mai apoi, a fost oferit atleţilor.
Nu de puţine ori, pentru Kremlin gloria sportivă s-a întrepătruns cu gloria militară, notează Khrushcheva, amintind că în timpul Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing din 2008,„Rusia a atras atenţia lumii cu un război scurt cu Georgia”.
Apoi, după Olimpiada de iarnă de la Soci, Vladimir Putin a provocat războiul separatist din estul Ucrainei şi a anexat Crimeea.
„Ce se va întâmpla după Rio? Republica Moldova, care a făcut eforturi pentru a se alinia Occidentului, se zvoneşte că ar fi următoarea pe lista lui Putin”, scrie Khrushcheva.
A 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, ce va avea loc în Brazilia, la Rio de Janeiro, se va desfăşura în perioada 5-21 august.
