„Călcâiul lui Ahile”, atunci când vorbim de finanţarea domeniului de apărare în Republica Moldova, îl reprezintă infrastructura instrucţiei şi a achiziţiilor. Opinia îi aparţine expertului lituanian în politici de securitate Robertas Šapronas.
Šapronas face parte din echipa de consilieri trimiși de Uniunea Europeană în Republica Moldova pentru a oferi autorităților de la Chişinău asistență și expertiză în realizarea reformelor.
Discutând într-un interviu cu jurnaliştii de la Europa Liberă, consilierul spune că la această oră „mai mult de 90% din bugetul dvs. de apărare este utilizat pentru salarii şi mentenanţa infrastructurii, ceea ce lasă foarte puţin pentru instruire şi achiziţii”.
„Din aceste motive, unul din punctele pe care accentuez atenţia când vorbesc cu autorităţile Republicii Moldova e că este foarte important să aveţi o revizie financiară pe termen mediu şi, în conformitate cu asta, să vă construiţi planurile de apărare. Eu sunt pe deplin conştient de dificultăţile financiare pe care le are Republica Moldova, dar în actualele condiţii forţele armate put şi simplu ar fi incapabile să-şi îndeplinească misiunea”, subliniază Robertas Šapronas.
Întrebat cum a făcut faţă Lituania problemei finanţărilor din sectorul de apărare, Šapronas a răspuns: „În Lituania am avut o bătălia destul de lungă pe subiectul acesta, iar ceea ce a asigurat succesul a fost că toate partidele au ajuns la o înţelegere comună privind finanţarea armatei. Acest acord prevede creşterea graduală până la două procente a bugetului oferit armatei până în 2020. După cum cunoaşteţi, ponderea de două procente este cea mai reuşită proporţie recomandată de NATO. Deja mai mult de jumătate din ţările NATO se conformează acestei proporţii şi sunt fericit că există o tendinţă pozitivă şi în celelalte state. Moldova cheltuie cu mult mai puţin. Ceea ce este necesar pentru militarii dvs. e să aibă o perspectivă pe termen lung şi, pe de altă parte, o tendinţă pozitivă a acestor investiţii. Asta va face posibil ca planurile să poată fi implementate. Şi eu cred că exmplul pe care îl oferă ţara mea arată că aşa ceva este posibil. Primordial e să existe o voinţă politică ca să existe această schimbare şi să fie eliminată această tentaţie a politicienilor de a tăia de la bugetul apărării în favoarea altor sectoare care aduc mai multe devidente politice”.