Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, este de părere că se urmărește o transnistrizare a Republicii Moldova.
Prezent duminică, 28 august, la emisiunea „Jocuri de Putere”, directorul ISRPI a abordat şi subiectul declaraţiilor anti-unioniste ale ambasadorului SUA la Chişinău, James D. Pettit.
„Prima precizare pe care o să o fac este aceea că, din păcate, ne confruntăm cu o problemă pe care România a mai avut-o în relația cu Republica Moldova și în relația cu SUA la Departamentul de Stat, cu diplomații care se pregătesc pentru Republica Moldova, diplomații arondați spațiului Republicii Moldova, Ucrainei, Belarusului. Cei care se pregătesc pentru România sunt conectați cu totul și cu totul altui spațiu”, a precizat Dan Dungaciu.
„Aceste două spații aproape că nu comunică. Aceasta ar fi explicația pentru care un diplomat american trimis în Republica Moldova nu are legătură nemijlocită cu ce se întâmplă în România și spațiul din care face parte România și viceversa. Domnul ambasador al SUA în Republica Moldova probabil a fost de maxim două ori la București, pentru că modul lor de plasare instituțională la Departamentul de Stat este de așa natură încât nu există o comunicare, și multe dintre problemele România le-a avut cu partenerul său strategic țin și de această lipsă de sincronizare instituțională”, a adăugat analistul.
O altă explicaţie identificată de Dungaciu vizează o „diferenţă clară de abordare”.
„Vă aduceți aminte când Ronald Reagan îi spunea lui Mihail Gorbaciov, în 1987, la 12 iunie, «domnule președinte, dărâmă acest zid», vorbea despre Zidul Berlinului, iar ca urmare a dărâmării acelui zid, germanii s-au reunificat. În cazul de față, asistăm la un semnal care este aproape pe dos: nu dărâmați zidul și puneți un zid, sau dacă vreți puneți cel puțin o cortină, o cortină de catifea, Republicii Movdova și României aruncâdu-i-se niște lucruri, spații diferite. E o diferență de abordare care ne duce la a treia chestiune care ține de situația Transnistriei”, a mai afirmat Dan Dungaciu.
Directorul ISPRI a mai spus că, lucru ciudat, în interviul în care Pettit a făcut alarmantele afirmaţii despre relaţia dintre Republica Moldova şi România, subiectul trupelor ruse a fost trecut total sub tăcere.
„În acest interviu, din păcate, în care ambasadorul SUA a făcut considerații legate de relația dintre Republica Moldova și România, nu a fost menționat deloc prezența trupelor Federației Ruse, prezența ilegală a acestor trupe. Nu s-a vorbit niciodată despre retragerea trupelor și despre faptul că Federația Rusă ține în momentul acesta ocupat 12-13 la sută din teritoriul Republicii Moldova. Dimpotrivă, s-a vorbit despre nevoia de deschidere a relațiilor cu Federația Rusă din partea Republicii Moldova, aproape în oglindă cu reticența față de relația dintre Chișinău și București. Presiunea în Moldova de a găsi o așa-zisă soluționare a conflictului Transnistrean, sau în termenii ambasadorului SUA, un statut special pentru Transnistria în interiorul Republicii Moldova. E o mare provocare geopolitică pentru regiune. Faptul că ambasadorul SUA nu a menționat prezenta trupelor Federației Ruse și necesitatea retragerii acestor trupe sugerează că unii se gândesc la o soluție pentru regiunea transnistreană, abstracție făcând de aceste trupe, altminteri spus, cu trupele Federației Ruse cu tot. Asta înseamnă pe termen mediu și lung un soi de transnistrizare a Republicii Moldova, prin căderea Moldovei de cealaltă parte a cortinei. În al patrulea rând, aş face o precizare față de serviciul pe care interviul ambasadorul l-a făcut diplomației americane, pentru că a transmis la Chișinău sentimentul că nu doar ambasadorii ruși intervin în chestiuni identitare, vezi prezența foarte vie a celor de la Chișinău a ambasadorului de tristă aminitire, Valeri Kuzmin, care se află acum ambasador la București… Este mare păcat că un ambasador al SUA a sugerat că și America are asemenea derapaje, și nu este un lucru bun pentru stilul de diplomație, și nu este nici caracteristic stilului de democrație al SUA. Această declarație vine în perspectiva alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, după ce s-a dat publicității cifrele unui sondaj care arătau o apetență spre unificare de circa 28 la sută, care putea ajunge la 55 la sută dacă oamenii percepeau avantajele economice și sociale. În condițiile alegrilor prezidențiale din 30 octombrie, interviul este nefericit, pentru că sugerează unor candiți cam cum ar trebui să vorbească în campania prezidențială, sau mai degrabă ce nu ar trebui să spună în campania prezidențială”, a subliniat Dan Dungaciu.
