În ultimele trei luni, R. Moldova i-au trecut pragul doi oficiali americani de marcă: vicepreşedintele SUA Joe Biden şi senatorul John McCain, contracandidatul lui Barack Obama la funcţia de preşedinte al SUA în anul 2008. Aceştia au punctat în discursurile lor oficiale că SUA sprijină eforturile de democratizare a R. Moldova, aspiraţiile acesteia de a se integra în Uniunea Europeană, precum şi soluţionarea conflictului transnistrean.
Vizitele celor doi reprezintă un aperitiv în cadrul unui context mai larg, acela al mesei principale din 21 iunie, când la Moscova vor fi reluate negocierile pe marginea reglementării transnistrene, în format 5+2 (Chişinău, Tiraspol, Federaţia Rusă, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană şi SUA). De asemenea, îmbracă şi forma unui răspuns la meniul propus de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, care într-un interviu pentru postul de radio Eho Moskvi a anunţat că nici ideea independenţei Transnistriei, nici cea a R. Moldova ca stat unitar nu găsesc sprijin internaţional… Cel mai probabil că ,,internaţional” are sensul prevăzut de dicţionare numai în primul caz, în cea de-a doua situaţie ,,internaţional” suprapunându-se voinţei Rusiei…
Totodată, stratul cornos al epidermului de la Kremlin la Chişinău, ambasadorul Valerii Kuzmin, a demonstrat că ,,gura păcătosului adevăr grăieşte”, când la recepţia organizată cu ocazia sărbătorii naţionale a Federaţiei Ruse, a reuşit să scoată din sală delegaţia Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldovei, diplomaţi ai SUA şi ai unor state membre ale Uniunii Europene, prezentându-l pe Vladimir Iastrebceak drept şef al diplomaţiei transnistrene şi invitându-l să ţină un discurs. „Adevărul” este de partea Federaţiei Ruse, în acest caz, cel de la care vor porni negocierile. Autorităţile transnistrene au capătăt prin glasul lui Kuzmin şi creierul Moscovei proporţii de autorităţi naţionale. Ale „rmn”.
Am recitit de curând ,,Lunga telegramă” a lui Kennan… Diplomatul american realiza în 1946, printre altele, şi o radiografie a obiectivelor politicii sovietice în plan internaţional… A temerilor, a complexelor, a slăbiciunilor, a duplicităţii URSS. Kennan amintea de noţiunea “patient persistence”, specifică URSS, căreia SUA, ca lider mondial, trebuia să îi răspundă în calitate de rival, printr-o politică “patient but firm and vigilant”.
Impresiile lui Kennan împlinesc 65 de ani…
Foto: Raluca Răducanu
