Zilele de 23-25 septembrie 2016 m-au găsit la Chişinău. Cu treabă. Am luat parte la Adunarea Generală a Platformei Unioniste Acţiunea 2012. Organizaţie a societăţii civile de pe ambele maluri ale Prutului, care-şi propune să apropie cu un ceas clipa reunirii tărâmurilor româneşti despărţite vremelnic de această apă. Şi de vitregiile istoriei noastre, pe care, de fiecare dată, ni le-au adus alţii. Şi alţii, mulţi, mulţi alţii.
Platforma, aşa cum este cunoscut, este o coaliţie care grupează peste 30 de organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de iniţiativă, printre care: Consiliul Mondial Român, Consiliul Român American, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Fundaţia Grigore Vieru, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretututindeni, Asociaţia Realitate şi Adevăr Alba – Chişinău, Consiliul Naţional al Reîntregirii, Asociaţia Suporterilor Români, Grupul de iniţiativă Împreună pentru Unire, Academia culturală Eugen Ionescu din Roma, Societatea culturală Bucureşti-Chişinău, Asociaţia socio-culturală Maluri de Prut, Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie etc., etc. Alături de care se află alte numeroase organizaţii ale românilor din diaspora. Acțiunea 2012 militează pentru „realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat”. Iar linia de sosire pentru împlinirea acestui deziderat o reprezintă anul 2018. Când se împlinesc 100 de ani de la unirea dintâi. Atunci când trupului sfârtecat al ţării românilor i s-a mai alăturat un teritoriu. Cel răpit samavolnic de Rusia ţaristă la 1812, Basarabia, ţinutul dintre Prut şi Nistru. Din anul 2011 de când fiinţează, Platforma a derulat o mulţime de proiecte, în încercarea de a informa opinia publică despre necesitatea înfăptuirii acestui deziderat naţional al tuturor românilor. Pentru care, din ce în ce mai mulţi români, consideră că a sosit vremea împlinirii.
Au fost trei zile de lucru intens, pe secţiuni/departamente şi în plen. S-a făcut o analiză obiectivă a activităţilor şi proiectelor derulate de Platformă în ultimii doi ani. S-a discutat fără mânie şi fără părtinire, fiind evidenţiate cele bune, dar şi cele rele, conchizând că este suficient loc de mai bine. Şi un prilej fericit pentru unioniştii prezenţi să socializeze, să lege prietenii şi, de ce nu, să arunce noi punţi de suflet peste râul vremelnic despărţitor. Tineri şi vârstnici s-au înrolat sub drapelul înfăptuirii idealului naţional, conştientizând faptul că idealul unirii tuturor românilor trebuie să-i unească întâi pe ei. Coborând din podul retoricii, s-a convenit că obiectivul naţional nu poate fi atins dacă nu se asigură pătrunderea ideilor unioniste în masa mare a poporului. Că vremurile în care unirea se făcea de sus (prin vrerea interesată a unora sau altora) au apus. Că astăzi doar poporul informat poate forţa/grăbi realizarea acestui deziderat.
Ziua a doua, prin activitatea comună cu Mişcarea Civică „Tinerii Moldovei”, desfăşurată în sala de spectacole a Teatrului „Ginta Latină”, mi-a oferit prilejul să constat din nou că în Moldova transpruteană UNIREA ARE SLUJITORI DEVOTAŢI, NEÎNFRICAŢI ŞI DESTOINICI! Am cunoscut un nucleu de tineri voluntari, dedicaţi – trup şi suflet – idealului unirii. Pe care încearcă să-l aducă cu un ceas mai aproape. I-am văzut şi auzit vorbind despre ce au făcut şi ce vreau să mai facă pentru asta, pe Victoria Vanica, pe Ion Boji şi Artemis Bălan, pe Vitalie Prisăcaru. Şi, mai ales, l-am remarcat pe Anatol Ursu, realesul preşedinte al asociaţiei. Un tânăr modest şi inteligent, carismatic şi bun vorbitor; şi un om de acţiune. Cu asemenea tineri, ţara noastă (a tuturor) are un mare viitor! Cum n-am să uit că au venit special pentru a transmite un mesaj de speranţă şi încredere vreo câţiva primari ai unor localităţi din România.
Programele comune, derulate în acest an de cele două mişcări, au adăugat cărămizi noi în zidul redeşteptării noastre naţionale. Marşul din 27 martie a. c., „Sfatul Ţării 2” şi adoptarea cu acel prilej a Foii de parcurs a Reunificării 2018, „Hora Quest” (campania de informare unionistă în 600 de comune dusă la bun sfârşit de tinerii moldoveni), sunt asemenea exemple de lucru bine gândit şi făcut.
Programul „Cunoaște-ți țara”, desfăşurat între 24 iunie şi sfârşitul lunii septembrie, a facilitat vizitarea României de mai multe zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, derulându-se astfel cel mai amplu program național de cunoaștere de către aceştia a realităților sociale și culturale din Patria- Mamă. Prilej pentru a contribui, prin contactul nemijlocit cu realităţile româneşti de la faţa locului, la eliminarea numeroaselor stereotipuri pe care propaganda antiromânească le-a difuzat cu îndârjire şi ferocitate de-a lungul timpului.
Aleşii Platformei, George Simion – reconfirmat ca preşedinte, precum şi ajutoarele de nădejde ale acestuia, tânărul basarabean Alexandru Rotaru şi buzoianul Cătălin Colgiu, au mandatul de a face ca „anul 2018 să fie despre Basarabia sau despre nimic”! Sens în care pledează şi Rezoluţia finală adoptată unanim în ultima zi a lucrărilor adunării.
Ne-am despărţit cu regrete de un Chişinău care, parcă pentru a ne trezi mai repede la realitate, ne-a scuturat bine (la propriu, cutremurul din noaptea de 23/24 septembrie, găsindu-ne la etajele 3-4 ale unui hotel)! Impresiile noastre, pline de lumină şi de adevăr, n-ar fi fost depline dacă, pe drumul de întoarcere, nu ne-am fi oprit la Mănăstirea Căpriana. Iar ghidul nostru de suflet, Artistul poporului Tudor Ungureanu – unul dintre stâlpii locali pe care se sprijină unionismul pur – ne-a dat din nou măsura supremă a talentului său de rapsod dedicat idealului sfânt al (re)unirii. Pentru care-i mulţumesc şi pe această cale!
Ne-am angajat, toţi fraţii animaţi de acest ideal, să ne revedem la Bucureşti, sâmbătă, pe 22 octombrie 2016, la marele miting şi marş organizate pentru a încerca să despărţim apele de uscat. Să găsim pământul ferm pe care să rămână toţi cei care au în suflete dorul de România Mare!
Ne (re)vedem la Bucureşti, la miting!
P.S.: Manifestările comune ale „Platformei Unioniste Acţiunea 2012” şi „Tinerii Moldovei” nu au fost popularizate punctual, pentru a nu determina adoptarea unor poziţii conjuncturale de către partidele şi candidaţii aflaţi în plină campanie electorală în Moldova.
Autor: Tiberiu M. Pană, Râmnicu Vâlcea
