Dacă Vadim Krasnoselski va câştiga aşa-zisele „alegeri prezidenţiale” din regiunea transnistreană, „schimbări serioase” ar putea avea loc în politica din stânga Nistrului. Opinia îi aparţine lui Piotr Oleksy, cercetător al Institutului Culturii Europene de pe lângă Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznan, Polonia.
„Pentru început trebuie să spun că această luptă este, într-adevăr, una dură, chiar foarte dură, dar nu sunt de acord că este pentru prima dată când se întâmplă așa ceva în Transnistria. Atunci când a pierdut Igor Smirnov și a câștigat Evgheni Șevciuk a fost de asemenea o luptă foarte dură. Dar atunci adversari au fost Igor Nikolaevici Smirnov și Anatoli Kaminski, care era candidatul de la „Obnovlenie”. Am fost atunci în Transnistria și am văzut că au fost acuzații foarte serioase împotriva lui Smirnov, au fost multe materiale și filme în defavoarea lui care erau difuzate în presa rusească. Așa că putem spune că este pentru a doua oară când în Transnistria vedem o luptă foarte dură pentru fotoliul de președinte. E adevărat că putem spune că în acest an e chiar mai dur ca data trecută. În ceea ce privește posibilitatea schimbărilor, a unor schimbări importante, putem spune că dacă va câștiga Krasnoselski, ne vom putea aștepta la schimbări serioase în politica transnistreană. Pentru că atunci când a fost creată Transnistria și în primii 10-15 ani, am văzut o elită transnistreană care chiar dacă avea unele disensiuni interne, totuși era una unită și nu existau rivalități evidente. Apoi, în Transnistria a apărut Obnovlenie, a apărut compania Sheriff și acestea au creat o anumită concurență pentru elita veche, pentru oamenii lui Smirnov”, explică Oleksy într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Cât priveşte relaţiile dintre Tiraspol şi autorităţile constituţionale de la Chişinău, cercetătorul polonez este de părere că tabăra Obnovlenie este „mult mai deschisă la discuţii”, mai ales în privinţa subiectelor cu caracter economic.
„Mulți experți, inclusiv din Occident, spun că Sheriff-ul constă din antreprenori și cu ei se va putea ajunge mai ușor la o înțelegere. Impresia mea este că în ceea ce privește politica externă, Transnistria nu are prea multe opțiuni – poziția ei în discuții depinde de poziția Moscovei. Iată de ce cred că în ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova foarte multe lucruri nu se vor schimba. Cel mai important este că acum, când privim către procesul de negocieri și către tot ce înseamnă dialogul dintre Tiraspol și Chişinău, noi nu așteptăm – și asta este un element de noutate – niciun fel de cedări din partea Transnistriei. Acum, mediatorii internaționali – Germania, OSCE – așteaptă cedări din partea Chişinăului. Iată de ce cred că schimbări serioase nu vor fi”, subliniază Piotr Oleksy.
Cercetătorul mai spune că, pe fondul schimbărilor geopolitice din ultimii ani, din punctul de vedere al Rusiei, „cea mai bună soluție este alipirea Transnistriei la Moldova în condiții care vor permite Rusiei prin intermediul Transnistriei să influențeze cursul extern al Republicii Moldova”.
„Din punctul meu de vedere, interesul Rusiei până în 2013 a fost menținerea status-quo-ului în problema Moldovei și Transnistriei. Dar situația în lume s-a schimbat mult și, după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, Rusia se pare că a fost îngrijorată de faptul că această separare dintre Republica Moldova și Transnistria se va accentua. Și atunci Transnistria nu-și va mai putea menține rolul pe care îl joacă acum în favoarea Rusiei, iar în 10-15 ani s-ar putea ca integrarea Moldovei cu Occidentul să se aprofundeze, și nu doar cu UE, ci și cu alte structuri, de exemplu cu NATO. Și atunci status-quo-ul Transnistriei ca stat nerecunoscut nu va mai putea juca rolul pe care îl are din start – de frână pentru avansarea Moldovei către Occident”, mai precizează Oleksy în interviu.
