Rachetele Iskander poziţionate de Rusia în enclava Kaliningrad de pe flancul baltic pot fi citite şi în altă cheie, atunci când ne referim la escaladare relaţiilor din Moscova şi NATO. Este şi o abatere a atenţiei de la state vulnerabile militar precum Rep. Moldova, consideră politologul german Andreas Umland, expert în spaţiul postsovietic al Institutului de Cooperare Euro-Atlantică din Kiev.
„Da, trebuie să existe teamă faţă de acest tip de evoluţii, vorbim de sisteme de rachete care pot fi dotate cu focoase nucleare şi acest lucru este îngrijorător. Dar această escaladare a relaţiilor cu NATO are pentru Rusia rolul de a distrage atenţia faţă de adevăratele ei interese în Ucraina, Caucazul de Sud și în Republica Moldova. Sunt ţări care nu fac parte din NATO şi care se află într-un pericol mai mare decât ţările care sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi care beneficiază şi de protecţia Americii. Ţările care trebuie să se protejeze sunt cele din aşa-numita zonă gri: Moldova, Ucraina, Georgia”, a precizat Umland într-un interviu pentru Digi24.
Expertul este unul dintre promotorii ideii de reactivare a proiectului Intermarium.
„Cred că toate statele membre NATO, cât şi cele din Uniunea Europeană sunt în siguranţă şi, în principal, chestiunea securităţii din Europa, pe viitor, se învârte în jurul celor trei ţări menţionate. Şi aici trebuie să ne gândim ce este de făcut. Există acest plan nou Intermarium, al unei alianţe a ţărilor est-europene, la care ar putea participa şi România, ca să stabilizeze aceste trei ţări, pentru că este interesul României, pentru că o Ucraină instabilă ar putea genera, printre altele, un val de refugiaţi ucraineni în România”, a precizat Andreas Umland.
Proiectul Intermarium este asociat cu numele omului de stat polonez Jozef Pilsudski. După Primul Război Mondial, Pilsudski a încercat să construiască o alianță defensivă regională drept contrapondere la o posibilă resuscitare a imperialismului rus și german. Conceptul „Intermarium” avea să revină în primplanul discuţiilor despre securitate din Europa Centală şi de Est la sfârşitul erei URSS, marcată în anii ’90 de aventurismul secesionist al unei Rusii şocată de prăbuşirea „schelăriei” sale imperialiste. Un „Intermarium” pliat pe realităţile europene contemporane ar putea aduna în aria sa de incluziune state precum Republica Moldova, Turcia, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, Polonia, se mai precizează în analiză. Alte state care ar putea intra în această coaliţie ar putea fi România, Suedia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, ţări din Balcanii de Vest sau din Caucazul de Sud.
